Ce spune fostul ministru al Justiției despre pozele cu Arsene și Ciolacu, la hotelul de lux din Italia. Încercările de extrădare s-au făcut în timpul Guvernului Ciolacu

Alina Gorghiu (PNL), ministră a Justiției din guvernul Ciolacu, în perioada în care România a solicitat extrădarea lui Arsene, a exprimat opinii asupra imaginilor difuzate...

Alina Gorghiu (PNL), ministră a Justiției din guvernul Ciolacu, în perioada în care România a solicitat extrădarea lui Arsene, a exprimat opinii asupra imaginilor difuzate de HotNews, în care fostul prim‑minister se află la masă alături de politicianul social‑democrat, condamnat la 6 ani și 8 luni de închisoare și care a evadat în Italia.

  • În 2024, la un an de la condamnarea lui Ionel Arsene, fostul premier Marcel Ciolacu se întâlnea cu omologul său, Giorgia Meloni. Prim-ministra Italiei vorbea atunci despre importanța returnării condamnaților definitiv în țara lor de origine.
  • Italia este un „hotspot” al condamnaților români care fug de ispășirea pedepselor. Amintim că acolo s-au refugiat și alte personalități influente, precum fosta șefă DIICOT Alina Bica sau fostul ofițer SRI Daniel Dragomir.
  • Alina Gorghiu (PNL) a făcut parte din Cabinetul Ciolacu din iunie 2023 până în decembrie 2024. Ionel Arsene a fost condamnat în martie 2023, când fugise deja în Bari. Ultima cerere pentru extrădarea sa a fost respinsă în 2025 de Curtea Supremă din Italia.

Ce îi dictează compasul moral fostei șefe a Justiției

HotNews: Doamna Gorghiu, ce măsuri ar trebui să adopte un cetățean român când se confruntă cu un condamnat fugar?

Citește șiReuters: Numeroși candidați republicani se distanțează de Trump înaintea alegerilor intermediare din 3 noiembrie

Alina Gorghiu: Vă pot spune ce aș face eu. Eu nu m-aș întâlni cu niciun fugar, din respect pentru justiția din România. Nu m-aș vedea nici ca fost ministru al Justiției, nici ca parlamentar român stând la aceeași masă cu o persoană despre care am spus răspicat, nu o singură dată, ci în zeci de ocazii, că trebuie să vină să își ispășească pedeapsa în penitenciarele din România, așa cum este firesc să se întâmple. 

Din documentele depuse la dosar, am dedus că Arsene se confruntă cu o stare de sănătate cât se poate de complicată; această constatare a fost susținută de echipa sa de avocați și de experții pe care statul italian i-a angajat în dosar.

Actualitate

Conexiunea dintre Ciolacu și Arsene depășește simpla aroganță. În culisele fotografiilor de opulență se dezvoltă un fenomen periculos.

Clarice Dinu

Întâlnirea lui Ciolacu cu Arsene este mai mult decât o aroganță. Un fenomen periculos crește în spatele imaginilor luxului

Actualitate

Sorin Grindeanu a răspuns la întrebarea referitoare la întâlnirea dintre Marcel Ciolacu și Ionel Arsene, dată în urmărire internațională.

„N-am simțit prea mult sprijin politic”

– Punctual, cum vedeți această întâlnire dintre un fost premier, care ocupă și astăzi o funcție de demnitate publică, Marcel Ciolacu, și un fost președinte de Consiliu Județean fugar, ambii din partea PSD? –

– Punctual, cum vedeți această întâlnire dintre un fost premier, care ocupă și astăzi o funcție de demnitate publică, Marcel Ciolacu, și un fost președinte de Consiliu Județean fugar, ambii din partea PSD?

Am acumulat numeroase experiențe în intervalul de un an și jumătate în care am deținut funcția de ministru al Justiției, referitor la readucerea în țară a fugarilor. În plus, aceasta a constituat una dintre principalele mele priorități în mandat. Deși nu am perceput un sprijin politic semnificativ, am beneficiat de sprijinul societății în această inițiativă constantă.

Consider că fiecare ministru al Justiției, dacă este deștept, are obligația de a folosi toate măsurile permise de lege pentru a pune în aplicare hotărârile finale ale instanțelor românești, astfel încât să fie executate, indiferent de identitatea fugarului – astăzi este Ionel Arsene, mâine Cătălin Cherecheș, iar poimâine ar putea fi numele Ionescu sau Popescu, cu sunete mai puternice sau mai subtile.

Piedica în procesul de extrădere a lui Ionel Arsene și inițiativele României

În ceea ce privește cazul lui Ionel Arsene, am inițiat, alături de sistemul judiciar, de la magistratul de legătură din Italia și de la Administrația Națională a Penitenciarelor, realmente, o serie de zeci de demersuri pe care le-am considerat necesare.

Am reîntors de fiecare dată când procedurile ne-au oferit posibilitatea de a prezenta instanțelor italiene probe despre evoluția continuă a condițiilor din sistemul penitenciar românesc, inclusiv în spitalele-penitenciar, pentru că aici se afla obstacolul în extrădarea domnului Ionel Arsene.

Am demonstrat, prin documente, expertize, acte, filmulețe și mărturii, că România este capabilă să asigure aplicarea pedepsei în condiții ce respectă standardele europene în spitalele-penitenciar din România.

Alina Gorghiu, ex-ministru al Justiției, Sursă: Inquam Photos, George Călin

„Era invocată starea sa precară de sănătate”

Concluzia pe care toți o recunoașteți este că, în ciuda acestor încercări – deși la început extrădarea a fost aprobată – autoritățile judiciare din Italia au luat în sfârșit hotărârea ca Ionel Arsene să îndeplinească pedeapsa în țara italiană, susținând în fiecare instanță, pe baza rapoartelor de specialitate, că starea sa de sănătate deteriorată ar reprezenta un risc de viață dacă ar fi extradat.

În acel moment, era clar că am acționat în concordanță cu hotărârile judecătorești. Nu existau alternative, însă rezultatul a devenit un final pe care atât eu, cât și colegii mei, l-am considerat regretabil, după ce am investit multă pasiune și energie în inițierea acestor proceduri.

În timpul mandatului meu de ministru, am revizuit cadrul legal referitor la fugari, astfel încât indivizii care părăsesc România pentru a evita executarea unei hotărâri judecătorești să suporte din propriul buzunar costurile suportate de stat pentru readucerea lor în țară. Această dispoziție reprezintă o regulă de bun-simț în vigoare în prezent. Nu este responsabilitatea contribuabililor să acopere cheltuielile pentru cei care încearcă să fugă de justiție.

„Un stat puternic este acela în care se pronunță hotărâri definitive și în care aceste hotărâri sunt și executate”

În ceea ce privește fotografiile, nu consider că este în atribuțiile mele să le analizez, deoarece fiecare individ trebuie să-și asume responsabilitatea pentru alegerile sale și să le justifice în mod public. Totuși, consider că fiecare stat ar trebui să observe și să respecte hotărâri judecătorești, și să se asigure că acestea sunt puse în aplicare, de la cea mai înaltă poziție de conducere până la cel mai jos magistrat.

Permiteți-mi să vă prezint o concluzie amară: Din păcate, consider că problema fugarilor nu a ajuns la nivelul de prioritate pe care îl deservește în statul român. Consider că readucerea în țară a celor condamnați definitiv – și subliniez, condamnați definitiv – trebuie să reprezinte o prioritate a statului român și să fie o preocupare permanentă a fiecărui prim-ministru, a fiecărui ministru al Justiției și a fiecărui magistrat de legătură.

Justiția nu poate fi tratată ca subiect exclusiv doar în cazuri de conflicte politice sau dezbateri privind salariile sau pensiile. Un stat robust se distinge prin adoptarea hotărârilor finale și prin asigurarea că acestea sunt puse în practică. În lipsa implementării, formularea de decizii finale devine inutilă.

Îmi doresc ca orice ministru al Justiției și orice premier care se vor prezenta să aibă această prioritate foarte clar definită în agenda lor.

Singurul scenariu în care Ionel Arsene ar putea scăpa de pedeapsă

– În contextul lui Ionel Arsene, ce alte măsuri poate adopta statul român?

– Nu pot să vă ofer un răspuns precis privind stadiul curent. În general, hotărârea respectivă era finală. Numai dacă se deschide o cale procedurală sau dacă se găsește în alt stat decât Italia, ar putea reîncepe discuția.

În prezent, din perspectiva procedurală, nu există altă opțiune pe care să o cunosc. Totuși, au apărut surprize anterioare, motiv pentru care statul român a avut posibilitatea să reînceapă sau să redeschidă un dosar referitor la returnarea unui fugar din străinătate.

– Am găsit și noi în arhivele presei declarațiile dumneavoastră cu privire la cazul Arsene și la încercările de a-l extrăda. După atâția ani, vedeți pozele cu Ionel Arsene în libertate, într-un resort, drept mărturia unui eșec al justiției din România? – Statul român a făcut toate diligențele posibile și chiar le mulțumesc magistraților din România și magistratului de legătură. Au făcut eforturi colosale în a justifica, alături de Administrația Națională a Penitenciarelor, că poate fi extrădat în România și că îndeplinim toate standardele europene, astfel încât orice tratament necesar să îi poată fi asigurat. Din păcate, decizia nu ne-a aparținut nouă.

Am organizat, alături de experți, vizite la tribunalurile din Italia pentru a demonstra ceea ce susținea statul român. Rezultatul instanței italiene a fost, fără îndoială, o sursă de dezamăgire pentru mine. Totuși, trebuie să înțelegeți că hotărârile judecătorești trebuie să fie acceptate fără contestare.

FEB. ’24

VIDEO – Premierul Italiei, Giorgia Meloni, adresat lui Ciolacu, afirmă că Este important ca deținuții condamnați definitiv să poată fi returnați în țara lor de origine.

În plus, reamintesc că am avut o întâlnire directă cu ministrul italian Carlo Nordio, iar în cadrul temelor abordate s-a inclus și inițierea procedurii de extrădere a lui Ionel Arsene.

Ministerul Justiției îmi oferă o concluzie mai fermă: dacă vreodată revin la fugarii din România, voi aborda această problemă cu aceeași rigurozitate, indiferent de identitatea lor și de eventualele întâlniri cu liderii politici români sau fără acestea.

COMENTARII / 0