Guvernul României a emis o hotărâre care extinde starea de alertă pe piața energetică pentru întreaga lună octombrie. Decizia a fost inițiată de Comitetul Național pentru Situații de Urgență și se datorează faptului că
Măsura de securitate, introdusă la sfârșitul lunii iulie, va rămâne activă până la 31 octombrie 2026. Autoritățile urmăresc să asigure stabilitatea sistemului energetic național și să prevină eventuale dezechilibre, TVR Info.
Conform rapoartelor oficiale, scăderea temperaturilor caracteristice sezonului de toamnă va determina o creștere semnificativă a consumului energetic. În intervalul de vârf al serii, de la 18:00 la 22:00, cererea națională ar putea ajunge la 8.000 MW.
Situația se complica din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Previziunile indică un deficit de ploi și nebulozitate ridicată, ceea ce scade aportul energiei hidroelectrice și fotovoltaice.
Mai mult, variația fluxului Dunării la punctul de intrare în țară nu garantează că cel puțin una dintre centralele din Cernavodă va putea fi reactivată în această lună.
Experții au semnalat că lipsa de producție în orele cu consum maxim reprezintă vulnerabilitatea principală. În plus, posibilitatea de a importa energie este redusă din cauza contextului de criză regională.
În vederea eliminării acestor amenințări, Transelectrica va implementa măsuri de protecție temporară în sectorul energetic până la 30 octombrie. Aceste acțiuni urmăresc să garanteze un flux constant de energie pentru cetățeni și pentru activitățile economice, evitând posibilele întreruperi de livrare.
Centrala Cernavodă ar putea fi repornită abia la mijlocul lunii octombrie, în funcție de evoluția debitului Dunării, a afirmat, recent, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, precizând că prognozele pentru următoarele 10 zile nu oferă perspective favorabile pentru reluarea activității în condiții de siguranță, potrivit Digi 24.
Centrala Nucleară de la Cernavodă a fost complet deconectată de la 13 august 2026, după ce debitul Dunării a scăzut atât de mult încât operațiunile în condiții de siguranță ale Reactorului 2 erau în pericol. Înainte, Reactorul 1 a fost suspendat pe 27 iulie din aceeași cauză.
Referitor la modul în care a fost compensat deficitul de producție provocat de oprirea reactoarelor, Bușoi a precizat că România s-a sprijinit în principal pe importuri și pe alte surse interne.
„Sigur că a fost foarte importantă și funcționarea cu patru grupuri a Complexului Energetic Oltenia. Centralele pe gaz – OMV Brazi și, mai ales, Iernutul vechi, plus toate celelalte mai mici – au funcționat la capacitate maximă”, a subliniat acesta.
Sursele de energie regenerabilă au exercitat, la fel, o esențială influență.
COMENTARII / 0