Legea Integrității revine în Parlament pentru a fi revizuită, după ce Curtea Constituțională a considerat luni neconstituționale numeroase dispoziții din forma adoptată de legislație. Printre acestea se găsesc dispoziția referitoare la declarațiile de interese financiare. Aceasta avea să înlocuiască declarațiile de avere din legea existentă, care nu mai pot fi accesate publicului odată cu hotărârea CCR din mai 2025. Care sunt reglementările din celelalte state europene?
Care persoane depun declarații privind averea
În Franța, aproximativ 18.000 de funcționari din sectorul public trebuie să depună declarații de avere și interese la Înaltă Autoritate pentru Transparența Vieții Publice (HATVP), instituția creată prin legile de transparență din 2013, conform VoxEurop.
Citește șiPolonia vrea să interzică vânzarea alcoolului pe timpul nopții și să limiteze drastic publicitatea | Industria se opune | Vânzările la bere și vin deja au început să scadă
Printre grupurile examinate se numără: membrii guvernului (miniștri și secretari de stat); reprezentanți ai Adunării Naționale, ai Senatului și ai Parlamentului European; președintele Republicii; oficialii executivi locali de rang înalt (primarii localităților cu peste 20.000 de locuitori, președinții de regiune și de departament, precum și consilierii delegați); membrii autorităților administrative independente (AAI); angajații cabinetelor ministeriale; funcționarii publici de rang înalt cu atribuții economice sau financiare; și conducătorii marilor întreprinderi publice.
În Austria, normele legale actuale se aplică miniștrilor, secretarilor de stat și membrilor guvernelor regionale. Aceste funcționari publici se află, de asemenea, sub o interdicție care împiedică desfășurarea unei activități profesionale în afara postului, ceea ce înseamnă că nu pot exercita o altă ocupație plătită, conform Der Standard.
Cei care ocupă funcții în Parlamentului național și în parlamentele regionale trebuie să își prezinte veniturile obișnuite, obligația lor. Reglementările aplicabile în nouă provincii pot diferi în anumite situații.
În Spania, regele face excepție. Dar și-a depus totuși declarația
Spania are un regim în care guvernatorii, inclusiv prim‑ministrul, miniștrii, secretarii de stat și alți înalți funcționari ai Administrației Generale a Statului, sunt obligați să prezinte declarații de avere. De asemenea, deputații și senatorii se supun propriilor norme privind declarațiile de avere, activități și interese. În plus, anumite funcționari publici la nivel regional și local trebuie să depună declarații în conformitate cu legislația specifică fiecărei comunități autonome sau autorități locale, conform El Confidencial.
În ciuda faptului că Regele nu era obligat să depună declarația de avere, Felipe al VI-lea a făcut-o în 2022. Această acțiune a reprezentat o încercare de a diminua criticile adresate Casei Regale, care au început odată cu tatăl său, Juan Carlos, care a abdicat în 2014 și a plecat în exil în 2020, după ce au fost dezvăluite nereguli financiare și scandaluri legate de viața sa privată.
Regele Felipe a declarat o sumă totală de 2.573.392 de euro, din care 2.267.942,80 euro în depozite în conturi curente sau de economii și 305.450 de euro opere de artă, antichități și bijuterii personale.
Lituania, aproximativ 100.000 de persoane completează declarație de avere.
Conform Inspectoratului Fiscal de Stat din Lituania, o țară cu aproximativ 2,8 milioane de locuitori, aproape 96.000 de persoane au fost obligate să depună declarații de avere în 2026, ca urmare a funcțiilor ocupate în 2025, relatează Delfi.
Printre persoanele obligate să depună declarații de avere se numără politicienii de stat și rudele lor, funcționarii publici și familia acestora, judecătorii, procurorii, notarii, executorii judecătorești, precum și directorii și asistenții directorilor de întreprinderi de stat și municipale, directorii și asistenții directorilor de anumite instituții publice și bugetare, directorii și asistenții directorilor de instituții de învățământ superior de stat, și membrii unor comisii și consilii de stat.
În grupul „politicienilor de stat” se regăsesc, printre alții, președintele republicii, deputații din Parlament (Seimas), membrii Guvernului și primarii.
Două instituții adună declarații privind averea în Bulgaria
Mai mult de 12.400 de funcționari publici sunt nevoiți să prezinte declarații anuale privind averea lor la Curtea de Conturi a Bulgariei. Printre aceștia se regăsesc președintele și vicepreședintele, toți membrii Guvernului și Parlamentului, membrii autorităților de reglementare independente, oficiali de rang înalt din armată și din serviciile de informații, directorii companiilor de stat și alți funcționari.
În domeniul judiciar se reglementează printr-un cadru distinct. În jur de 4.400 de judecători, procurori și magistrat de instrucție trebuie să prezinte declarații de avere către Inspectoratul Consiliului Superior al Magistraturii.
Conform legii 176/2000 din România, o gamă largă de funcț
Directorii serviciilor secrete, judecătorii CCR, magistratură, cadrele din conducerea instituțiilor publice, precum și funcționarii publici, inclusiv cei cu statut special, depun declarații de avere. Aceștia își desfășoară activitatea în toate autoritățile publice centrale sau locale, sau, dacă este cazul, în toate instituțiile publice. (Lista integrală, AICI)
Declarațiile de avere sunt accesibile publicului sau rămân confidențiale?
În Franța, există norme variate care reglementează accesul la declarațiile de avere și interese.
În Franța, sistemul este organizat în straturi. Declarațiile de avere ale membrilor Guvernului sunt publicate online de către HATVP.
deputați, senatori și europarlamentari pot accesa documentele de avere doar în persoană la birourile prefecturilor, fără opțiune de vizualizare online. Pentru celelalte categorii, declarațiile de avere nu sunt disponibile în domeniul public.
Pe de altă parte, informațiile privind interesele sunt disponibile pe internet pentru membrii Guvernului, deputați, senatori, europarlamentari și aleși la nivel local.
În momentul publicării, anumite informații rămân confidențiale, inclusiv: numele partenerilor de căsătorie, adresele private și informațiile despre instituțiile bancare.
În Austria, nu se publică declarații de avere.
Documentele de avere ale politicienilor rămân confidențiale, indiferent de rangul pe care îl dețin. Acestea sunt remit doar președintelui Curții de Conturi.
În situații în care apar
„creșteri extraordinare ale averii”
, președintele Curții de Conturi trebuie să informeze președintelui Parlamentului sau președintelui Parlament
Dacă un politician deține peste 25% din capitalul unei companii, acea firmă nu poate obține contracte publice la nivelul respectiv al administrației, fie în mod direct, fie în mod indirect.
Lituania nu le pune la dispoziție în forma originală.
În Lituania, doar unele informații din declarațiile de avere pot fi accesate de public, în timp ce alte documente rămân inaccesibile.
Inspectoratul Fiscal de Stat eliberează extrase din informațiile declarațiilor de avere pentru grupurile de persoane ale căror date trebuie publicate conform legii. Aceste extrase nu corespund declarațiilor originale complete.
În anul 2026, Inspectoratul Fiscal de Stat a făcut publice mai mult de 45.000 de extrase din declarațiile de avere pentru 2025, dintr-un total de 96.000 de depuneri. Astfel, simpla obligație de a prezenta o declarație de avere nu garantează că informațiile din acea declarație vor fi accesibile publicului.
Extrasele publice pot fi accesate pe portalul Inspectoratului Fiscal de Stat și oferă utilizatorilor posibilitatea de a consulta detalii sortate pe categorii de bunuri.
Sunt prevăzute excepții legale privind publicarea. Declarațiile militarilor, ale ofițerilor de informații și ale procurorilor nu se fac publice.
Bulgaria le face publice integral.
În contrast cu Lituania, Bulgaria face publice declarațiile de avere în întregime, adoptând un format asemănător cu cel folosit în România înainte ca Curtea Constituțională să intervină anul trecut.
În România, Curtea Constituțională a pus averile sub secret
În România, declarațiile privind averea trebuiau să fie depuse obligatoriu pe portalul Agenției Naționale de Integritate, până la pronunțarea deciziei Curții Constituționale din mai 2025.
Conform articolului considerat ne
După hotărârea CCR, publicarea declarațiilor de avere nu mai este obligatorie. Numai în câteva excepții, cum ar fi Nicușor Dan, Ilie Bolojan sau Sorin Grindeanu, acestea au rămas anonime.
Agenţia Naţională de Integritate (ANI) și specialiștii în anticorupție au subliniat că reducerea transparenței averilor ar putea încălca obligaţiile internaţionale ale României față de OECD, GRECO și Comisia Europeană, în contextul Raportului privind Statul de Drept.
Pentru a nu pierde 771 de milioane de euro prin PNNR, Parlamentul a fost nevoit să revizuiască Legea integrității. Noua normă, adoptată în luna iulie, obligă demnitarii să depună o declarație de interese financiare, care combină elementele declarației de avere și cele ale intereselor. Aceste documente vor fi publice, însă nu vor conține sume exacte, ci doar intervale. Astfel, un demnitar va indica doar că deține între 25.000 și 50.000 de euro, de exemplu. Localitățile exacte ale imobilelor și terenurilor nu vor fi menționate, ci doar suprafața, anul și modalitatea
Curtea Constituțională a examinat o provocare la lege, iar în data de 17 august a stabilit că este neconstituțional ca demnitarii să facă publice declarațiile privind interesele financiare.
Ca să progreseze legea nouă a integrității, Parlamentul trebuie să scoată amendamentul pe care CCR l-a calificat ca neconstituțional. În continuare, președintele Nicușor Dan poate să promulgă legea sau să o retrimite în Parlament pentru reexaminare.
Ce informații includ declarațiile de avere
Declarația de avere din Franța cuprinde: bunuri imobiliare (la valoarea de piață); participații și acțiuni în societăți comerciale; conturi bancare și economii (solduri); polițe de asigurare de viață; autovehicule; bunuri mobile cu o valoare de peste 10.000 de euro; alte active, inclusiv opțiuni pe acțiuni și numerar de peste 10.000 de euro; precum și pasive, inclusiv împrumuturi și datorii.
Criptomonedele nu apar ca o categorie distinctă în ghidul curent, ci se regăsesc în secțiunea „alte active” numai dacă valoarea lor depășește 10.000 de euro.
Declarația de interese include activitățile profesionale, funcțiile de voluntariat, pozițiile de conducere în societăți comerciale și participările la capitalul social.
Pe de altă parte
În Spania, oficialii de rang înalt, printre care membrii Guvernului, trebuie să depună o declarație completă a tuturor bunurilor, drepturilor și obligațiilor financiare, incluzând proprietăți imobiliare, conturi bancare și depozite, investiții și datorii.
Veniturile și activitățile sunt raportate în mod distinct prin intermediul declarației de activități și a documentației fiscale.
Autovehiculele se regăsesc în grupul bunurilor, însă nu reprezintă o categorie legală independentă. Cadourile și criptomonedele nu apar ca categorii distincte în declarația standard, chiar dacă pot fi supuse altor reglementări aplicabile.
Limite variate pentru depunerea declarațiilor de avere
Lituania impune funcționarilor publici să includă în raportul de avere toate activele imobiliare, inclusiv construcții nefinalizate, precum și active mobile, vehiculele fiind un exemplu. De asemenea, trebuie să declare conturile de bancă, titlurile de valoare și împrumuturile, dacă acestea depășesc 1.500 de euro.
Criptomonedele și alte active digitale nu sunt recunoscute ca o categorie distinctă de active în lista oficială.
În Bulgaria, oficialii din politică și funcționarii publici trebuie să raporteze integral toate activele mobile și imobile, precum și fondurile în numerar sau în conturi bancare, dacă suma totală lor depășește 5.000 de euro.
Mai mult, se includ datoriile și împrumuturile cu o valoare totală ce depășește 5.000 de euro, incluzând dobânzile convenite; veniturile obținute din muncă și alte surse ce depășesc aceleași 5.000 de euro; proprietățile imobiliare și autovehiculele deținute de partenerii de viață și de membrii familiei, dacă valoarea lor este peste 5.000 de euro; și plățile care depășesc 500 de euro.
În România, conform dispoziţiilor curente ale legii, declaraţia de avere cuprinde următoarele secțiuni: terenuri, clădiri, autovehicule, bijuterii, obiecte de artă, bunuri mobile cu valoare peste 3.000 de euro, active financiare, datorii, cadouri, și veniturile membrilor familiei.
Înregistrarea veniturilor membrilor familiei
În România, conform legislației în vigoare, demnitarii nu mai trebuie să includă în declarațiile de avere veniturile partenerului de viață sau ale copiilor sub întreținere. Această modificare a fost adoptată de Curtea Constituțională în mai 2025, când s-a pus la secret bunurile deținute de demnitari.
În justificarea hotărârii din anul precedent, care a marcat ca neconstituționale diverse dispoziții ale Legii integrității, instanțele fac referire la un raport publicat în 2023, în care Parlamentul European examinează condițiile din statele Uniunii Europene:
„Astfel, este de menționat că la nivelul instituțiilor europene nu se solicită declarații de avere, ci doar așa-numite declarații de interese financiare. Într-un studiu realizat în anul 2023 de Serviciul de cercetare al Parlamentului European se arată că, dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, doar 10, în afară de România, impun membrilor parlamentelor naționale să își declare averea (Belgia, Bulgaria, Grecia, Franța, Italia, Cipru, Lituania, Polonia, Portugalia și Slovenia), iar, dintre acestea, în 3 state declarațiile de avere nu sunt aduse la cunoștința publicului prin nicio modalitate, fiind depuse la organisme competente însărcinate cu analiza acestora (Belgia, Franța, Slovenia), în altele publicarea fiind doar parțială (Cipru și Portugalia). Totodată, din același studiu reiese că 15 dintre statele membre UE nu solicită declaranților să furnizeze date referitoare la soți sau la alte rude”.
În acel moment, Curtea a sugerat ca documentele privind averea și interesele să fie înlocuite cu declarații de interese financiare, asemănătoare celor menționate în justificarea deciziei, unde judecătorii fac referire la procedura instituțiilor europene.
Curtea, în justificarea aceleiași hotărâri, declară că înscrierea averilor se
AUR a introdus o clauză similară în noul proiect de amendament la lege, care a fost aprobat de Parlament, însă Curții a decis că aceasta este neconstituțională.
AUR a fost considerat neconstituțional printr-un amendament. În textul oficial se precizează că:
„Soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare cu acelora dintre soți cu Președintele României, cu deputații, cu senatorii, cu prim-ministrul, cu membrii Guvernului, cu președinții de Consilii Județene, cu șeful cancelariei prim-ministrului, cu secretarii de stat, cu secretarii generali adjuncți ai Guvernului, cu subsecretarii de stat, precum si cu asimilații acestora din cadrul Guvernului, ministerelor și altor organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, cu consilierii de stat din cadrul Cancelariei Prim-ministrului, are obligația de a completa și depune declarațiile de avere și declarațiile de interese”.
Amendamentul care a eșuat la CCR a conținut o clauză referitoare la „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”. Această schimbare a fost percepută ca fiind adresată în mod direct partenerului președintelui, Mirabela Grădinaru. În timpul dezbaterilor privind noua versiune a legii integrității, Mirabela Grădinaru a depus de bunăvoie declarația de avere pe portalul Administrației prezidențiale.
În Lituania, soții și copiii politicienilor, inclusiv cei adoptați, fac parte din declarația de avere. Copiii sunt incluși dacă au mai puțin de 18 ani și locuiesc alături de declarant. Membrii familiei multor categorii de funcționari publici sunt, la rândul lor, obligați să depună declarație de avere. Averea unui copil minor este raportată de unul dintre părinți.
În Austria, legea respectivă se activează doar în anumite situații ce țin de participarea la capitalul social al unei companii, conform Der Standard. Dacă un politician și partenerul său dețin în comun mai mult de 25% din capitalul social al unei societăți, trebuie să se facă declarație.
Franța dispune de numeroase reglementări privind raportarea proprietăților membrilor de familie. Activele care rămân exclusiv în posesia unui soț, în regimului de separare a bunurilor, nu fac parte din declarație. În schimb, dacă proprietățile sunt de comună proprietate, acestea trebuie raportate pentru ambii soți.
Activele copiilor, inclusiv ale minorilor, nu sunt luate în calcul în mod explicit. Formularul de interese obligă raportarea activităților profesionale ale partenerului de viață, fie că este căsătorit, fie că are o uniune civilă (PACS), în măsura în care acestea ar putea crea conflicte de interese. De asemenea, trebuie să se includă partenerii necăsătoriți. Părinții, frații și surorile, precum și alte rude, nu fac parte din lista de divulgare.
În Spania, prim‑ministrul și miniștrii își raportează bunurile, activitățile și interesele proprii. Activele soțului/soției sau ale altor membri ai familiei nu se includ obligatoriu, conform El Confidencial. În același mod, membrii Congresului și Senatului fac declarații personale.
În Bulgaria, toate documentele de declarare a averii includ informații despre partenerul de viață și copiii minori.
COMENTARII / 0