„Toate protestele astea în Europa sunt sincronizate și organizate clar de rețele rusești și probabil americane / MAGA. Sincronizat totul și cu sabotajul total al sistemelor ucrainene”
Andrei Caramitru a publicat.
Declarațiile apar într-o perioadă în care diverse state europene se confruntă cu proteste de amploare, unele dintre ele escaladându-se în confruntări violente cu autoritățile, în timp ce conflictul din Ucraina persistă în generarea de incidente de securitate, inclusiv în vecinătatea României.
În Europa se desfășoară proteste violente; Franța constituie epicentrul acestor manifestații.
În Franța se desfășoară una dintre cele mai intense valuri de proteste din ultimii ani. În ziua de sâmbătă, sute de mii de oameni au ieșit în străzi, iar demonstrațiile s-au transformat în violențe în diverse orașe, printre ele Paris, Marseille și Limoges.
Protestul a început prin nemulțumirile studenților privind starea sistemului educațional și s-a răspândit ulterior, motivat de majorarea cheltuielilor de trai și de rezistența împotriva strategiilor financiare ale guvernului francez.
În Spania, Portugalia, Italia, Albania și Belgia s-au desfășurat manifestații. Motivele variază de la o țară la alta: de la criza locuințelor și costurile ridicate la nemulțumiri legate de educație și de politicile guvernamentale.
Într-o comunicare, Autoritățile franceze au atribuit o porțiune din violențe grupărilor radicale de extremă stângă și unor indivizi implicați în acte de vandalism.
Andrei Caramitru critică și apariția unor mesaje împotriva capitalismului, a înarmării și în sprijinul cauzei palestiniene în cadrul mișcărilor de protest, inclusive în România.
„În weekendul ăsta al extremei stângi au apărut și la noi pe stradă «feministele» care subit nu mai sunt doar feministe, ci și antiînarmare și anticapitalism și pro-Gaza”, afirmă acesta, criticând asocierea acestor revendicări cu drepturile femeilor.
Rusia a fost acuzată de desfășurarea de operațiuni de influență. Ce informații există privind implicarea Moscovei?
Îndoielile legate de eforturile Rusiei de a profita de tensiunile sociale din Europa se sprijină pe o analiză mai amplă a instituțiilor occidentale.
În data de 8 octombrie, Consiliul Uniunii Europene a decis să extindă termenul de aplicare a sancțiunilor asupra celor care desfășoară activități hibride rusești, cum ar fi manipularea informațiilor și interferențele externe, până la luna octombrie a anului 2027. Aceste măsuri se adresează 80 de persoane și 20 de entități.
Se găsesc analize ce investighează modul în care rețele informaționale proruse amplifică manifestări în Germania și Franța.
Reacția alianței transatlantice la atacurile navelor din Marea Neagră
Caramitru susține că și deteriorarea stării de securitate din apropierea României contribuie la creșterea tensiunilor.
„În paralel, dronele lovesc vapoare în apele noastre teritoriale. SUA tace. Ne apără pe dracu”, scrie economistul.
În ultimele zile, mai multe nave comerciale au suferit atacuri sau avarii în Marea Neagră, inclusiv în zona de coastă a României și a Bulgariei.
Unul dintre cele mai grave evenimente a implicat petrolierul Wine Trader, care a incendiat în apele teritoriale românești, în proximitatea Sulina. Mai mulți membri ai echipajului au dispărut.
O sursă militară din NATO a atribuit Rusia dronelor care au lovit două petroliere în regiunea României. Președintele Nicușor Dan a subliniat, totuși, că autoritățile române nu pot, în prezent, să confirme din punct de vedere tehnic proveniența rusească a tuturor dronelor implicate.
Șeful statului a abordat situația alături de secretarul general NATO, Mark Rutte, și de delegația Bulgariei, iar Alianța a anunțat intărirea capacităților de apărare împotriva dronelor pe latura estică.
Caramitru asociază situația internațională cu formarea Guvernului Niculescu.
Economistul susține că deteriorarea contextului internațional ar putea justifica și propunerea partidelor românești de a încheia criza politică prin constituirea unui guvern condus de Luca Niculescu.
„De asta cred că ai noștri probabil s-au speriat și vor votă repede un guvern așa vai de capul lui cum e, cu un «pro european» la cârmă. Probabil orice altă combinație ar fi creat riscuri imense pe care nu ni le permitem acum”
Caramitru afirmă
În Republica Cehă, formația politică a prim-ministrului Andrej Babiš nu a obținut niciun loc în Senat.
Caramitru susține că forțele politice aflate în apropiere de Rusia se confruntă cu pierderi de teren, iar aceasta se datorează rezultatelor alegerilor parțiale pentru Senatul Cehiei.
Mișcarea ANO, sub conducerea premierului Andrej Babiš, nu a obținut niciunul dintre cele 27 de mandate în joc.
Opoziția prooccidentală a reținut conducerea camerei superioare a Parlamentului ceh, iar Babiš a declarat că rezultatul constituie un eșec major.
Cu toate acestea, ANO rămâne în fruntea sondajelor naționale, iar pierderea la Senat nu reprezintă o amenințare imediată pentru stabilitatea guvernului.
În centrul atenției se află acuzațiile din Statele Unite și conflictul tot mai deschis dintre Zelenski și Trump.
Caramitru își redirecționează focusul către alegerile din Statele Unite ce vor avea loc pe 3 noiembrie, când întreaga Camera Reprezentanților va fi reînnoită complet și aproximativ o treime din mandatele Senatului vor fi reînnoite.
Economistul susține că partia republicană ar putea pierde controlul Congresului, estimând o șansă de 66% ca mișcarea MAGA să eșueze la alegeri.
În statul Texas, care de obicei se aliniază republicanilor, sondajele recente arată că James Talarico, candidatul democratic, se află în avans față de Ken Paxton, susținătorul republican, în competiția pentru senat. Un studiu Marist efectuat între 8 și 11 octombrie a raportat 47% în favoarea lui Talarico și 45% pentru Paxton, diferență care rămâne în interiorul marjei de eroare.
În același timp, legăturile dintre Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, și Donald Trump s-au deteriorat într-un mod semnificativ.
Trump a exprimat dezaprobare față de atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor rusești și a relaxat anumite restricții economice impuse Moscovei, în timp ce Zelenski a subliniat că aceste acțiuni îl determină pe Vladimir Putin să persiste în război.
În ziua de duminică, președintele ucrainean Zelenski a afirmat că Rusia a atacat rețeaua energetică a țării de 76 ori în decursul unei singure săptămâni, contrar declarației de armistițiu energetic președintelui american.
Caramitru consideră criticile din ce în ce mai aspre ale liderului ucrainean la adresa lui Trump ca pe un strat politic menit să influențeze alegerile americane.
„De ce credeți că Zely îl atacă brutal acum pe Trump și deschis? Că e nebun? E super high IQ și nu e deloc nebun. Știe că ăla pierde și ajută democrații”, afirmă economistul.
În concluzie, Andrei Caramitru afirmă că evoluțiile recente nu trebuie percepute doar ca indicii de triumf al Rusiei și partenerilor săi.
„Nu e totul un dezastru. Ăștia vor să ne bage în cap că e – să ne sperie îngrozitor – pentru că nu mai au cărți. Și pentru că pierd”, conchide acesta.
COMENTARII / 0