CNSAS: Securitatea îi spiona pe tinerii adepți ai rockului occidental

CNSAS a făcut publice detalii privind felul în care Securitatea din perioada comunistă îi monitoriza pe tinerii care erau sub influența muzicii occidentale, în special pe cei pasionați de rock, deoarece regimul Nicolae Ceauşescu privea cu suspiciune și ostilitate orice impact străin asupra societății, tocmai în contextul unui concert al formației Metallica pe Arena Naţională.

Ascultarea de muzică rock era o activitate monitorizată de Securitate. Pe 13 mai 2026, un număr mare de persoane vor participa la concertul Metallica care va avea loc la Arena Naţională. La acel eveniment, zeci de mii de oameni vor avea ocazia să îşi vadă eroii în direct. În urmă cu 37 de ani, acest scenariu era de neconceput. În acea perioadă, era interzis să asculţi muzică occidentală, chiar şi în propria locuinţă. De asemenea, nu era permis să ai un stil distinct, fie el prin păr lung, haine sau idei.

În cenuşiul an 1989, câţiva tineri metalişti din Iaşi au ajuns în atenţia Securităţii pentru că au avut curajul să iasă în evidenţă.

Citește șiDan Dungaciu: AUR își prezintă mandatul pentru consultările Cotroceni

În perioada comunistă, orice influenţă străină, în special occidentală, era privită cu suspicune şi ostilitate de către regim. Astfel, Securitatea îi supraveghea îndeaproape pe cei consideraţi ‘infectaţi’ de aceste influenţe.

• Comentariile despre sistemul politic şi libertăţile din statele democratice,
• cele privind nivelul de trai superior din Occident,
• dar şi preferinţele culturale occidentale

erau motive pentru care oamenii erau luaţi în vizor şi urmăriţi de CNSAS, potrivit unui comunicat de presă.

Regimului comunist îi erau necunoscuti acești curenți muzicali care aveau atâta succes în rândul tinerilor din Occident, printre care se numărau disco, pop, rock și punk, din cauză că erau considerați o influență americană nedorită, mai ales după ce Nicolae Ceaușescu a închis relativa perioadă de deschidere culturală din anii ’60 – ’70.

America era liderul taberei anticomuniste

, fapt care făcea ca aceste genuri muzicale să fie văzute cu ochi răi de către sistem. În schimb, regimul promova muzica populară și muzică ușoară, un gen eteroclit care avea inspirație din Franța și Italia, țări care erau considerate acceptabile până la un anumit punct datorită partidelor comuniste puternice și a numărului mare de tineri cu vederi de stânga.

În România, exista o realitate în care soliştii şi trupele pop-rock activau sub o supraveghere strictă din partea autorităţilor. Potrivit CNSAS, aceste entităţi artistice fuseseră domesticite prin asimilarea lor în structuri oficiale de expresie, care erau riguros monitorizate de regim. Astfel, anumite piese muzicale erau validate de cenzură şi ulterior înregistrate pe discuri. În plus, erau organizate concerte, mai ales în cadrul unor cluburi, unde respectivele trupe muzicale beneficiau de o relativă libertate de exprimare.

„Sigur, existau şi în România solişti şi trupe pop-rock, însă activau sub controlul atent al autorităţilor. Fuseseră ‘îmblânzite’ prin integrarea în forme oficiale de exprimare, verificate de regim (în emisiuni de radio şi televiziune, prin participarea la Cenaclul Flacăra). Piese atent selecţionate erau înregistrate pe discuri, după ce erau acceptate de cenzură. Erau organizate şi concerte, în special prin cluburi, în cadrul cărora trupele îşi permiteau o mai mare libertate de exprimare”

Într-un nou caz, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității CNSAS a făcut publice detalii despre tinerii din Iași care erau în atenția organelor de Securitate, fiind considerați adepți ai muzicii rock.

Nu se precizează motivul urmăririi.

• Cazul a fost adus în atenția publică.

din CNSAS a fost dezvăluit cazul unor tineri rockeri din Iaşi care au fost urmăriţi de Securitate.

În atenția organelor de Securitate din Iași a fost adusă o situație deosebită printr-o notă informativă datată 7 februarie 1989. Un grup de studenți a dat naștere unei „organizații de stil Fan Club” intitulată „Aspida”. Se știe că tinerii reprezintă, de obicei, forța motrice a schimbărilor politice și sunt mai deschiși la noutăți. Tocmai din acest motiv, activitățile lor cu potențial „dușmănos” erau considerate o prioritate pentru documentare și pentru a fi stopate prompt. Îmbrăcămintea lor, caracterizată prin păr lung, blugi, geci negre din piele și brățări din piele cu ținte metalice, era considerată nehotărâtă și inconformistă în raport cu modelul promovat de regimul comunist condus de Ceaușescu. Acești studenți subversivi erau adepți ai muzicii rock, în special ai curentului heavy metal. O tânăra locotenent a considerat necesar să ofere o explicație suplimentară pentru termenii care descriau acest curent muzical, probabil pentru superiori mai în vârstă și mai puțin familiarizați cu noile tendințe muzicale și, posibil, fără o educație extinsă în domeniu.

Surprinzător, CNSAS relatează că tricourile purtând o misterioasă literă ‘A’ stârneau teamă în rândul securiştilor, care nu reuşiseră să îi descifreze semnificaţia. Poate era mai bine aşa, deoarece eticheta ‘Anarchy’ ar fi putut amplifica ignoranţa şi paranoia acestora. Conform documentelor prezentate, există trei referiri anxioase la aceste tricouri cu litera A. De asemenea, este interesant de remarcat că, pe lângă postul de radio Europa Liberă, alte surse de muzică erau posturile de televiziune din U.R.S.S., unde politica de glasnost şi perestroika a lui Gorbaciov a dus la o deschidere fără precedent către influenţele occidentale, inclusiv cele muzicale. În august 1989, Moscow Music Peace Festival a reunit nume grele ale muzicii rock, precum Bon Jovi, Ozzy Osbourne şi Scorpions, afirmă CNSAS.

În ciuda unei anumite similarități cu regimul sovietic, autoritățile comuniste românești au adoptat o poziție mai rigidă în ceea ce privește fenomenul și influențele occidentale considerate decadente.

Potrivit explicațiilor oferite de CNSAS, un plan de acțiune a fost conceput de securitate pentru a-i depista pe tinerii adepți ai muzicii rock. Mai mulți informatori au fost trimiși în rândul studenților și elevilor de liceu pentru a aduna informații despre numărul, identitatea, locul de întâlnire, opiniile și interesele acestora.

„Ce-i drept, securitatea a vrut să-i verifice pe cei identificați, împreună cu familiile lor, și să ia măsuri de supraveghere, precum interceptarea corespondenței și investigații la domiciliu.”

În plus, șeful Serviciului I a dat dispoziția ca un grup, alcătuit din tânărul locotenent și un alt coleg al său, să se infiltreze într-un local frecventat de acești tineri pentru a efectua observații directe sub acoperire.
Din fericire pentru acești tineri, acțiunea securității nu a avut succes până la evenimentele din decembrie 1989.

O atenționare importantă este lansată de CNSAS către tinerii contemporani care se raportează cu nostalgie la perioada comunistă, fără a înțelege în profunzime că regimul totalitar restrictiona în mod drastic libertatea de exprimare, pe care aceștia o consideră acum o realitate firească.

„Aviz tinerilor de azi, care sunt nostalgici ai regimului comunist, fără să înţeleagă cu adevărat că modelul impus de acest sistem totalitar îngrădea în mod brutal libertatea de exprimare, pe care ei o consideră de sine înţeleasă”

Documentele interne arată că la data de 15 februarie 1989, Ministerul de Interne a înaintat un raport Nr. 112/MG către Inspectoratul Județean Iași, Serviciul de Securitate, clasat ca Strict Secret și destinat unui singur exemplar, aprobat de Şeful Serviciului, Gavril Florin. Acest document prezintă Notă de măsuri referitoare la cazul denumit „Aspida”.

Conform datelor obţinute de la o sursă identificată drept „Laur”, s-a stabilit că Iaşi este locul unde o organizaţie asemănătoare unui „Fan Club”, denumită „Aspida”, a luat naştere în rândul tinerilor, fiind alcătuită în majoritate din studenţi.

Anumiți indivizi familiarizați cu domeniul muzical, rock în special, se lasă puternic influențați de către curentul „Heavy Metal”, propagat inclusiv prin intermediul canalelor de televiziune din U.R.S.S. și din țările occidentale, după cum reiese dintr-o însemnare ulterioară.

În cadrul acţiunilor desfăşurate, mai mulţi „metalişti” care manifestau interes pentru muzică au fost depistaţi, după care au fost luate măsuri de verificare corespunzătoare.

Ancheta nu a stabilit încă dacă printre aceştia se numără tineri membri ai unei anumite organizaţii, deoarece sursa de informaţii nu are cunoştinţe despre nici un membru al respectivei organizaţii, precum şi despre alte detalii relevante.
O parte dintre adeptii genului utilizează pseudonime.

Titus se află pe lista metalhead-urilor monitorizate, alături de alte 15 persoane, printre care:
Cătălin Olaru, Iulian, Ioan, Cristi, Liviu – student în anul ? la Facultatea de Construcţii.
Mai sunt menţionaţi: Andrei – student în anul ? seral la Facultatea de Mecanică, Cristi – student în anul ? seral la Facultatea de Electrotehnică,
Radu şi Lucian, ambii elevi la Liceul Naţional din Iaşi.
Lista continuă cu: Dumitru (Titi), Cristi … – elev la Liceul Naţional, Alexandru, Laurenţiu, Gabriel – ?! şi Mihai.

Autodenumiţi „metalişti”, aceşti tineri adoptă un stil de viaţă inspirat din moda anii ’70, caracterizat prin ţinute şi vestimentaţie specifice, care includ blugi clasici, păr mai lung, precum şi accesorii precum brăţări metalice sau brăţări din piele cu nituri ori ghinturi.

Următoarele acțiuni vor fi întreprinse în legătură cu grupul „Aspida” pentru a clarifica informațiile disponibile:

Următoarele sarcini vor fi atribuite sursei „Laur”:
sarcini specifice care urmează să fie îndeplinite.

Obiectivele urmărite includ identificarea numelui real al lui Eugen, sursa inițială a informației, precum și locuința acestuia, interesele, locul de lucru și profesiile părinților săi.

Instrucțiunile primite erau clare: să identifice și să raporteze Scala toate persoanele pe care le cunoaște în barul respectiv, urmând ca aceasta să încerce să-și facă prieteni printre ele, ținând cont de faptul că grupul Aspida obișnuia să se întâlnească acolo.

Având în vedere că resursele financiare disponibile nu permit efectuarea unor cheltuieli semnificative, se sugerează ca recompensa oferită să fie de 200 de lei, fonduri care vor fi alocate din bugetul CIS, drept compensație pentru obținerea de informații privind denumirea de cod „Aspida”.

Urmărind să obțină informații suplimentare, CNSAS a cerut Securității să ofere o listă cu numele elevilor, studenților și tinerilor fără ocupație care erau pasionați de muzică metal, în scopul luării unor măsuri de identificare și verificare.

Obiectivele urmărite includ determinarea efectivului de persoane care alcătuiesc grupul, locurile de întâlnire ale acestora, precum și natura activităților pe care acestea le desfășoară. De asemenea, se dorește identificarea conducătorilor grupului, a modalităților de aderare, a criteriilor de selecție și condițiilor de participare. În plus, se urmărește stabilirea tipului de legitimații folosite de către membrii grupului, precum și existența consemnilor sau parolelor specifice.

Legătura Serv. I a fost însărcinată să dirijeze sursa „Romiţă” prin intermediul Lt. Neculăiţă Mihai pentru a obţine informații detaliate.
Scopul era acela de a stabili ce cunoaşte această sursă despre aşa-numiţii „metalişti”.
De asemenea, trebuia să afle numele cunoscute de această sursă, ce ştie despre activităţile acestora şi care sunt preocupările lor.
În plus, sursa trebuia să identifice locurile de întâlnire ale celor care frecventează barurile „Cina” şi „Scala”.
Trebuia, de asemenea, să verifice dacă există un lider sau o persoană care-şi asumă acest rol în rândul celor care frecventează aceste baruri.

20.02.1989 este data la care au fost consemnate anumite evenimente.

Lt. Măntăluţă L. şi Cpt. Clătinici Gh. au fost cei care au dat răspunsurile.

Serviciul I, condus de Cpt. Cosma C-tin, a direcționat o sursă, cunoscută sub numele de „Costas”, cu scopul de a obține informații despre persoanele, în special tinerii, care obișnuiesc să frecventeze barul „Cina”.

• Se dorea stabilirea naturii relațiilor dintre aceștia;
• Se urmărea aflarea preocupărilor și preferințelor lor;
• De asemenea, anchetatorii erau interesați să afle despre subiectele discuțiilor lor, despre cine vorbesc, precum și caracterul și conținutul acestor conversații;

În plus, sursa „Costas” trebuia să determine locurile de întâlnire ale acestor persoane după ce părăseau barul, și anume dacă acestea se întâlnesc în parcul din fața Teatrului Național sau în cel situat lângă redacția ziarului „Flacăra Iaşului„.

A fost identificat ca un simbol asociat unei anumite mișcări, purtătorii de tricouri cu această literă fiind considerați deviaționiști de către organele de control.

20.02.1989 reprezintă data la care au avut loc anumite evenimente care au intrat ulterior în atenția publică.

Cpt. Clătinici Gh. și Cpt. Cenușă C-tin. sunt cei care au dat răspunsul.

Serviciul I, condus de Cosma C-tin, a fost însărcinat să dirijeze sursa „Dumitrescu” pentru a obține informații detaliate despre un grup de tineri.
Scopul era clar: să se afle cine sunt persoanele care se întâlnesc în fiecare seară în parcul situat lângă redacția ziarului „Flacăra Iaşului”.
Aceste persoane erau în mare parte elevi și studenți, iar anchetatorii doreau să știe unde studiază sau lucrează cei în cauză.
De asemenea, se dorea să se cunoască preocupările și subiectele de discuție ale tinerilor, precum și dacă aceștia se cunosc între ei.
Alte întrebări importante priveau utilizarea pseudonimelor sau poreclelor, precum și existența unui lider în cadrul grupului.
Întrebările specifice includeau:

• Care sunt persoanele care se întâlnesc în fiecare seară în parcul de lângă redacţia ziarului „Flacăra Iaşului”?
• Câţi tineri sînt (elevi, studenţi)?
• Unde învaţă sau lucrează?
• Ce preocupări au?
• Ce discută?
• Dacă se cunosc între ei?
• Dacă folosesc pseudonime sau porecle?
• Dacă au un lider sau cineva din grup se pretinde lider?

A fost purtat pe tricouri de către anumite persoane, după cum reiese din însemnarea ulterioară făcută de un observator.

25.02.1989 reprezintă o dată semnificativă, fiind menționată ca termen relevant.

Toţi cei care au fost semnalaţi până în acest moment, precum şi ascendenţii lor, urmează să fie supuşi unei verificări.

Răspunsul a fost oferit de Lt. Mihăilescu.

Anumite informații despre elevi, studenți și tineri fără ocupație erau colectate, examinate și verificate, cu scopul de a-i determina pe aceștia să colaboreze.

Ofițerii de informații au fost identificați ca fiind Lt. Mihăilescu și Lt. Popa-Tuns Ioan, cei care au avut această responsabilitate.

Statache Adrian, locotenent maior, a colaborat pentru a descoperi și a verifica identitatea tuturor studenților de la I.P.I. care au fost semnalați ca fiind adepți ai curentului „metalist”.

Perioadă definită: pe termen nelimitat în timp.

Lt. Maj. Statache este cel care a dat răspunsurile.

Anchete suplimentare vor fi desfășurate prin intermediul altor informatori, inclusiv elevi și studenți care se află în legătură cu lt. maj. Statache A., lt. Luca și Lt. Mihăilescu, Statache A. fiind unul dintre numele cheie în acest context, cu accent pe cei care obișnuiesc să frecventeze barurile și restaurantele, în scopul de a se documenta despre mediile de socializare a tinerilor și locurile unde aceștia se adună.

T. a fost catalogat ca fiind permanent sub observație.

Au fost dispuse măsuri speciale de tip „S” şi „F”, care implică investigaţii aprofundate, împotriva tuturor persoanelor identificate până în prezent, cărora li s-a stabilit un anumit statut.
Aceste măsuri vizează toţi cei care au fost deja identificaţi în cadrul acestui proces.

T. are menite să fie permanente.

Ofițerul Mihăilescu are gradul de locotenent și este identificat cu inițialele R.

În urma analizei informațiilor colectate, vor fi implementate măsurile necesare.
Coordonarea eforturilor va fi asigurată de către Lt. Mihăilescu, care va funcționa ca ofițer operativ, și Cpt. Morariu S., care va avea rolul de ofițer coordonator.

Informații suplimentare au fost aduse în atenție.
CNSAS a făcut publice detalii privind modalitatea în care Securitatea monitoriza persoanele tinere care erau influențate de muzica occidentală.

„Securiştii ascultau şi rock(eri)”

a declarat sursa, fără a oferi detalii suplimentare.
Ulterior, au fost dezvăluite metodele folosite de Securitate pentru a-i supraveghea pe tinerii „infectaţi” de muzica occidentală.

Ancheta se va extinde prin intermediul Lt. Neculăiţă, care urmează să interacționeze cu ofițerii de la judiciar pentru a stabili dacă aceștia sunt la curent cu situații similare, după care va face același lucru în discuțiile purtate cu sectoriștii.

Ioan Popa-Tuns și Mihăilescu, doi locotenenți, vor realiza un studiu direct la barul „Scala”, prezentându-se drept clienți obișnuiți.
În următoarele 20 de zile, cei doi vor încerca să atragă persoane din personalul barului, fără antecedente penale sau politice, pentru a obține informații pe această temă, în cadrul unei misiuni de recrutare a Persoanelor Fără Antecedente Penale sau Politice (P.F.A.P.P.).

În scopul cunoașterii exacte a modului în care acest curent este recepționat în diverse medii, vor fi recrutate și persoane care au avut condamnări pentru infracțiuni de drept comun în trecut, pentru a servi drept surse de informații.

Surveillance a debutat cu o notă informativă care a stat la baza unei anchete ample.
Această notă a reprezentat punctul de plecare pentru urmărirea care a fost inițiată ulterior.
Informațiile din această notă au fost considerate suficient de importante pentru a justifica demararea unei investigații.

Nu se precizează conținutul notei

, însă impactul ei a fost semnificativ în procesul de urmărire.

Documentul strict secret a fost înregistrat cu număr 0096473/0011 și primit de locotenentul Mihăilescu I la data de 07.02.1989.

Laur

a fost sursa acestei note informative, care purta eticheta „Strict Secret, Ex. Unic”.
Acest document a fost clasificat ca fiind de extremă importanță și a necesitat protecție ridicată.

Informația privind o organizație de tip „Fan Club” denumită „Aspida” a ajuns la sursă prin intermediul unui individ pe nume Eugen, supranumit Jeny.
Acesta a fost recent spitalizat, după ce a recurs la o manevră pentru a evita serviciul militar, inducând în eroare personalul medical prin pilitură de fier la rădăcina părului, urmată de o electroencefalogramă.

Majoritatea celor care fac parte din această organizaţie sunt studenţi, aceştia fiind nucleul ei.

Pentru a pătrunde în această organizație, calitatea de cunoscător avizat al muzicii rock este esențială, iar deținerea unor documente de identitate speciale este o condiție obligatorie. Activitatea lor se desfășoară în deplină clandestinitate, fără a atrage atenția prin manifestări publice sau alte forme de expunere.

De mai mulți ani, informațiile despre muzică provin de la postul radiofonic „Europa Liberă”.
Această sursă are cunoștință despre faptul că membrii grupului utilizează tricouri pe care este imprimat un A.

La data de 7.II.1989, un eveniment a avut loc, fiind consemnat sub semnătura Laur.

Instrucţiuni suplimentare au fost oferite sursei N.O. pentru a aduna informaţii detaliate despre acest grup, inclusiv numărul de membri, criteriile de selecţie pentru intrarea în organizaţie, obiectivele grupului, locul de întâlnire, precum şi identitatea studenţilor sau elevilor care au devenit membri ai acestui grup.

Lt. Mihăilescu

a fost cel care a transmis aceste instrucţiuni.