Colegiul Medicilor din România (CMR) cere premierului desemnat Luca Niculescu să includă în agenda guvernamentală actualizarea remunerației gărzilor, măsuri pentru atragerea personalului medical în zonele deficitare și asigurarea unor condiții de lucru sigure în spitale. Într-o scrisoare publică trimisă și reprezentanților clasei politice, instituția evidențiază că gărzile vor fi plătite în 2026 pe baza salariului de bază din 2017 și prezintă un studiu care indică că peste două treimi dintre medicii rezidenți raportează suprasolicitare, lipsă de resurse și vulnerabilități structurale la locul de muncă.
În numele Biroului Executiv, președinta CMR, profesor universitar doctor Cătălina Poiană, a semnat documentul care conține șapte direcții de intervenție pentru capitolul „Sănătate” din programul de guvernare.
În afară de inițiativele dedicate personalului medical, planul include finanțarea serviciilor, coordonarea îngrijirii pacienților, asigurarea disponibilității medicamentelor și redactarea a două legi noi: Legi a Sănătății și Legi a Profesiei Medicale.
Citește șiMihai Jurca calculează 400 de milioane de euro dobândă pe lună la SAFE
CMR afirmă că elaborează propuneri în cadrul îndeplinirii atribuțiilor legale de reprezentare a profesiei și de implicare în formularea politicilor de sănătate, conform prevederilor din Legea nr. 95/2006.
Plata gărzilor, raportată la un salariu de bază de acum nouă ani
Colegiul Medicilor cere schimbări în legislație pentru ca plata păzilor efectuate în afara normei legale de muncă să se calculeze pe baza salariului de bază actual, asigurând finanțarea necesară.
„Cu toate acestea, aplicarea în anul 2026 a unui tarif orar raportat la salariul de bază din 2017 nu reprezintă un comportament care să trateze medicii din România cu respect și demnitate”, se arată în scrisoare.
Organizația afirmă că sistemul existent, prin încheierea de contracte individuale de muncă cu timp parțial pentru activitatea de gardă, restrânge plata unor ore care, de fapt, constituie muncă suplimentară.
Organizația CMR face referire la Directiva europeană 2003/88/CE, care stabilește regulile privind programul de lucru, și la articolele 120, 122 și 123 din Codul muncii, care se ocupă de desfășurarea și compensarea activității în exces. În conformitate cu declarația CMR, normele de compensare prin timp liber plătit sau prin spor salarial
Colegiul subliniază că actualizarea remunerației pentru gărzi ar putea spori accesul la servicii medicale fără a genera un cost financiar major, însă subliniază că această inițiativă trebuie să fie susținută de un cadru bugetar solid și să fie aliniată cu normele salariale și cu reglementările fiscale și bugetare.
În același timp, se cere ca limitele de ore de lucru și perioadele legale de odihnă, inclusiv după gardă, să fie respectate, printr-o organizare care să garanteze continuitatea îngrijirii pacienților.
93,7% dintre rezidenți manifestă disponibilitatea de a presta activitate profesională în zonele cu deficit de personal. Ce condiții solicită?
CMR consideră că asigurarea și distribuirea echilibrată a personalului medical constituie o prioritate esențială. Organizația solicită adoptarea Strategiei multianuale pentru dezvoltarea resurselor umane în sănătate 2022–2030, aprobată prin HG nr. 854/2022, precum și a planurilor sectoriale, cu o legislație ajustată nevoilor actuale.
În elaborarea planurilor, trebuie să se ia în calcul forța de muncă existentă, pozițiile libere, schimbările demografice, cerințele comunității și gradul de dificultate al activității. Cantitatea și alocarea locurilor de rezidențiat trebuie să fie aliniate cu cerința de experți și cu potențialul de instruire, prin cooperarea dintre Ministerul Sănătății și Ministerul Educației împreună cu instituțiile de medicină.
CMR sugerează proceduri previzibile și alocare de fonduri pentru a ocupa pozițiile esențiale în funcționarea unităților, precum și inițiative de atragere și retenție a personalului medical în zonele cu deficit, construite în colaborare cu autoritățile locale și încorporate într-o strategie națională.
CMR a realizat un studiu sociologic în 2026, adresat medicilor rezidenți. Conform rezultatel
“Tinerii medici nu solicită privilegii sau avantaje disproporționate pentru a face această alegere, ci pretind garanții minimale pentru a-și exercita profesia în condiții de siguranță clinică și demnitate umană”
afirmă CMR.
În ceea ce privește condițiile care ar susține această decizie, studiul prezintă prioritățile următoare:
Documentul indică o proporție de 33,5% care optează pentru contracte pe termen determinat, având posibilitatea unei relocări ulterioare.
CMR solicită conversia acestor așteptări într-un pachet național de stimulente și garanții profesionale și declară că este dispus să furnizeze informații despre distribuția medicilor pe județe și pe specialități.
În spitale, s-au evidențiat nevoile de calculatoare, toalete în stare de funcționare și de odihnă după gardă.
Același studiu arată, potrivit CMR, că peste două treimi dintre rezidenți raportează un mediu de lucru afectat de suprasolicitare, lipsă de resurse și vulnerabilități structurale. Organizația semnalează și nerespectarea sistematică a unor drepturi legale, precum acordarea zilelor libere după gardă, dar și lipsa echipamentelor de bază.
CMR cere stabilirea unui cadru pentru volumul de activitate și ajustarea dimensiunilor echipelor și a liniilor de gardă, în concordanță cu profilul unității, gradul de complexitate al cazurilor și necesarul real a serviciilor.
96,8% dintre participanți cer computere funcționale, cu programe actualizate, iar 96,5% solicită acces la un birou și la un post de lucru informatizat.
În plus, 96% exigen echipamente medicale operaționale și bine dotate, 95,1% necesită disponibilitate continuă a substanțelor de dezinfectare și a produselor de igienă, iar 92,6% pun accent pe importanța asigurării accesului garantat la aparate esențiale de diagnosticare și supraveghere, cum ar fi tensiometre, pulsoximetre și cântare.
92,5% dintre respondenți susțin necesitatea unei camere de gardă specializate pentru rezidenți, iar 91,9% solicită un spațiu corespunzător pentru pauze și mese.
91% exprimă nemulțumirea față de insuficiența spațiului destinat activităților profesionale, iar 87,6% subliniază necesitatea respectării dreptului legal la pauza de masă.
Serviciile primesc fonduri pe baza costurilor reale.
CMR cere adoptarea unei metodologii clare pentru evaluarea regulată a costurilor efective ale serviciilor medicale și pentru stabilirea unui program de revizuire a mecanismelor de finanțare și decontare.
În estimare trebuie să se includă cheltuielile aferente personalului, medicamentelor, materialelor sanitare, utilităților și întreținerii echipamentelor, luând în calcul complexitatea cazurilor, nivelul de calitate al îngrijirii și necesitățile comunității.
Organizația solicită ca fiecare serviciu sau responsabilitate suplimentară să includă o evaluare a impactului financiar și să identifice sursele de finanțare. De asemenea, se cere alocări predictibile și respectarea termenelor legale și contractuale de decontare.
Cheltuielile pentru infrastructură și echipamente trebuie să fie însoțite de strategii ce acoperă personalul, întreținerea și funcționarea pe întreaga perioadă de utilizare. Eficiența finanțării trebuie să fie evaluată și prin accesul la servicii și rezultatele obținute de pacient, precizează CMR.
Un drum integrat care leagă doctorul de familie, ambulatoriu și spital.
Colegiul Medicilor susține întărirea medicinei de familie prin alocarea unor fonduri corespunzătoare și stabile și prin promovarea programelor de prevenție, detectare timpurie și urmărire a afecțiunilor cronice, în limitele competențelor profesionale.
Alte măsuri vizează distribuția echitabilă a centrelor de permanență și actualizarea tarifelor pentru gărzile efectuate în acestea la nivelul anului 2026, integrarea asistenței comunitare cu celelalte niveluri de îngrijire și dezvoltarea ambulatoriului de specialitate prin personal, dotări și finanțare.
În ceea ce privește spitalele, CMR sugerează ajustarea serviciilor la cerințele cetățenilor și la complexitatea cazurilor, promovarea spitalizării de zi acolo unde este medical justificată și diminuarea internărilor evitabile prin opțiuni funcționale.
Coordonarea trebuie să fie garantată prin căi de trimitere bine definite, dialog între profesioniști și un schimb securizat de informații medicale, asigurând confidențialitatea și protecția datelor. După externare, pacienții trebuie să aibă acces, în funcție de nevoi, la monitorizare, recuperare, îngrijiri la domiciliu și îngrijiri paliative.
Fiecare restructurare a resurselor spitalicești trebuie analizată prin prisma accesului și securității pacienților, a timpilor de așteptare, a internărilor evitabile, a reinternărilor și a cheltuielilor, afirmă organizația.
Semnale privind insuficiența medicamentelor, desemnând autorități și stabilind termene de răspuns.
CMR solicită integrarea procedurilor de raportare a stocurilor și de notificare a deficitului de medicamente într-un cadru național funcțional și interoperabil, cu alerte automate și acțiuni coordonate de Ministerul Sănătății și ANMDMR, în conformitate cu atribuțiile legale.
Sistemul trebuie să detecteze în avans pericolele legate de aprovizionare și să faciliteze comunicarea rapidă a profesioniștilor, evitând duplicarea inutilă a sarcinilor administrative.
„Fiecare alertă validată trebuie să determine o evaluare proporțională cu urgența și impactul clinic, desemnarea instituției responsabile, un termen de răspuns și urmărirea măsurilor adoptate”
CMR cere.
Organizația recomandă ca doctorul care indică o problemă să primească detalii privind data disponibilității medicamentului sau opțiunile alternative. Propune un proces digitalizat, cu indicatori cuantificabili referitori la menținerea tratamentului și la efectul asupra pacienților.
Două legii noi și modificări în ceea ce privește responsabilitatea medicilor.
Colegiul Medicilor cere ca guvernul să includă în agenda sa un angajament de a crea și a transmite Parlamentului două propuneri legislative: una privind Sănătatea și alta privind Profesiunea Medicală. Aceste legi trebuie să fie susținute de un program public care să prezinte etape de fundamentare, consultare și finalizare.
Reforma ar trebui să pornească de la evaluarea cadrului actual, inclusiv a Legii nr. 95/2006, pentru identificarea suprapunerilor și neclarităților. Noua Lege a Sănătății ar urma să reglementeze coerent organizarea, finanțarea, coordonarea serviciilor și responsabilitățile instituționale.
Pentru Legea Profesiei Medicale, CMR propune recunoașterea gărzilor ca muncă suplimentară, raportată la salariul de bază actual, eliminarea mecanismelor contractuale restrictive și garantarea repausului obligatoriu.
Organizația solicită, de asemenea,
„reformatarea completă a răspunderii civile și penale prin definirea clară a deficitului de îngrijire, prioritizarea expertizei medico-legale și profesionale și protejarea actului medical de incriminarea penală nejustificată”.
Alte inițiative urmăresc să elimine obstacole administrative în prescriere dintre medicina de bază și cea specializată, să asigure accesul la tratamente de ultimă generație, să asigure condiții minime de infrastructură, să promoveze digitalizarea și standardele de igienă, precum și să protejeze angajații de hărțuire, bullying și discriminare la locul de muncă.
CMR cere dezvoltarea sincronizată a celor două inițiative, însoțită de implicarea organizațiilor profesionale, facultăților de medicină, furnizorilor, partenerilor sociali și asociațiilor de pacienți. Procesul trebuie să conțină analiza impactului medical, administrativ și bugetar, precum și dispoziții tranzitorii ce garantă menținerea serviciilor.
În finalul corespondenței, organizația își manifestă dorința de a participa la dezvoltarea și aplicarea politicilor publice.
„Deși sistemul de sănătate din România dispune de nuclee de excelență și componente funcționale, el rămâne vulnerabil în fața unor dezechilibre structurale profunde”
CMR avertizează, solicitând o strategie națională axată pe securitatea procedurilor medicale, pe respectul profesiei și pe protecția pacienților.
COMENTARII / 0