Potrivit raportului întocmit de Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European, care a fost dat publicității ulterior votului privind anularea imunității Dianei Șoșoacă, nu au fost identificate aspecte care să sugereze că demersul judiciar a fost lansat cu scopul de a destabiliza activitatea politică a eurodeputatei. Comisia pentru afaceri juridice a concluzionat că nu există motive pentru care imunitatea Dianei Șoșoacă să fie ridicată în cazul respectiv.
La cererea Parchetului General din România, Comisia juridică a Parlamentului European a adoptat joi o decizie prin care ridică imunitatea Dianei Șoșoacă, cu un vot de 17 pentru, niciun vot împotriva și o abținere.
Înainte de a fi supusă votului în plenul Parlamentului European, procedura de ridicare a imunității se va încheia cu un vot decisiv, posibil să aibă loc săptămâna viitoare, odată cu începerea sesiunii programate pentru 27 aprilie. Data exactă a acestui vot rămâne încă nespecificată.
Citește șiPete Hegseth: „Voi curăța armata de grași, bărboși și ciudați”. Secretarul de război al SUA caută „cowboy patrioți”
Decizia Comisiei juridice a Parlamentului European de a ridica imunitatea Dianei Șoșoacă a fost luată în urma unei solicitări din partea Parchetului General, care a cerut anul trecut ridicarea imunității acesteia pentru mai multe acuzații, inclusiv propagandă legionară.
Comisia juridică a prezentat detalii despre votul de joi, explicând că a optat pentru ridicarea imunității în legătură cu mai multe acuzații, însă a și stabilit că nu este cazul să se ridice imunitatea într-un anumit caz. Decizia a fost luată în urma unui discurs rostit în Parlamentul European, în care Diana Șoșoacă a sugerat colegilor săi să urmeze strategii de politică externă similare cu cele implementate de Nicolae Ceaușescu.
Au fost invocate acuzatii de restrictie a libertatii, manifestari antisemite si promovare a conceptelor legionare ca motive.
În urma raportului, s-a constatat că ridicarea imunității a fost operată pentru marea majoritate a acuzațiilor aduse de către Parchetul General.
Un caz din 2021 stă la baza acuzației de lipsire de libertate, atunci când o jurnalistă din Italia a formulat o acuzație penală împotriva Dianei Șoșoacă, acuzând-o că a închiși-o în biroul său de avocat din București, ca urmare a unor neînțelegeri privind un interviu.
În discuție sunt infracțiuni legate de promovarea publică a persoanelor condamnate pentru
genocid contra umanității
și
crime de război
, precum și promovarea publică a ideilor, concepțiilor sau doctrinele fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
În plus, se are în vedere și diseminarea de idei sau doctrine antisemite și anihilarea sau diminuarea importanței, precum și aprobarea, justificarea sau minimalizarea, într-o manieră evidentă, a holocaustului și a consecințelor acestuia.
În conformitate cu raportul, Diana Șoșoacă nu a comis presupusele infracțiuni și nici nu a î înaintat cererea de ridicare a imunității sale în cadrul unei opinii sau al unui vot exprimat în timpul exercitării atribuțiilor sale de eurodeputată în cadrul Parlamentului European.
„Toate aceste presupuse infracțiuni și cererea aferentă de ridicare a imunității Dianei Șoșoacă nu sunt în legătură cu o opinie sau un vot exprimat de aceasta în exercitarea funcțiilor sale în calitate de deputată în Parlamentul European”
În urma examinării, Diana Şoşoacă a devenit subiectul unei decizii de ridicare a imunității sale, aceasta fiind asociată cu o serie de acuzații de posibile infracțiuni.
În cadrul unei declarații recente, Diana Șoșoacă a făcut un discurs care a ridicat anumite semne de întrebare în legătură cu conținutul său. Comisia juridică a Parlamentului UE a fost cea care a decis să ia în considerare posibilitatea ridicării imunității sale, după o analiză atentă a situației. Acest demers a fost determinat de anumite aspecte legate de discursul respectiv, care au stârnit controverse și dezbateri aprinse. În urma evaluării, s-a ajuns la concluzia că imunitatea Dianei Șoșoacă ar putea fi ridicată în anumite circumstanțe.
Nu există nicio excepție
de la regulile care guvernează imunitatea parlamentarilor, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei. Cazul său a fost unul dintre cele care au ridicat întrebări despre limitele imunității parlamentare și despre modul în care aceasta poate fi aplicată în practică.
Se remarcă o singură excepție.
La data de 11 februarie 2025, informații primite de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc au fost remise organelor judiciare, potrivit cărora Diana Șoșoacă a rostit un discurs în ședința plenară a Parlamentului European, în care a sugerat colegilor săi să dezvolte politici externe inspirate din modelul propus de Nicolae Ceaușescu, persoană condamnată pentru genocid printr-o decizie din 25 decembrie 1989 a Tribunalului Militar Teritorial din București.
În cadrul unei dezbateri referitoare la „O strategie mai cuprinzătoare a UE privind Orientul Mijlociu”, Parlamentul European de la Strasbourg a găzduit o ședință plenară în care au fost făcute mai multe declarații, printre care și una care a avut loc în timpul acestei întâlniri.
În cadrul acestui dosar, Ordonanța de urgență nr. 31/2002 a Guvernului României, care incriminează faptele de promovare a cultului persoanelor responsabile de infracțiuni contra păcii și umanității, stă la baza acuzațiilor.
Articolul 5
din această ordonanță este cel care detaliază presupusa infracțiune.
În urma evaluării, Comisia juridică a Parlamentului European a stabilit că afirmația în cauză reprezintă o opinie formulată de Diana Șoșoacă pe durata îndeplinirii atribuțiilor sale de europarlamentar, fiind astfel protejată de articolul 8 din Protocolul nr. 7 referitor la privilegiile și imunitățile Uniunii Europene. Acest articol prevede că „membrii Parlamentului European nu pot fi anchetați, arestați sau urmăriți penal pentru opiniile sau voturile emise în exercitarea mandatului lor”.
În urma deliberărilor, Comisia juridică a optat pentru menținerea imunității lui Diana Șoșoacă în cazul respectiv de presupusă infracțiune.
Imunitatea acordată membrilor Parlamentului nu constituie un drept individual, a afirmat Comisia juridică a Parlamentului UE, care a explicat decizia de a solicita ridicarea imunității parlamentare a eurodeputatei Diana Șoșoacă. Această decizie a fost luată în urma unui caz în care s-a stabilit că imunitatea nu trebuie ridicată.
„Imunitatea parlamentară nu este un privilegiu personal”
a reiterat Comisia, reafirmând astfel poziția sa.
Potrivit raportului Comisiei juridice, Parlamentului nu a reușit să găsească niciun indiciu care să confirme prezența unui „fumus persecutionis” – expresie juridică ce evocă bănuiala legitimă că o procedură judiciară ar fi fost inițiată din motive politice.
În raport se menționează Diana Șoșoacă și se precizează că nu au fost identificate aspecte concrete care să sugereze că demersul judiciar a fost lansat cu scopul de a destabiliza activitatea politică a acesteia ca reprezentantă în Parlamentul European.
În contextul procedurii de ridicare a imunității, Comisia juridică a Parlamentului a făcut o distincție clară, afirmând că nu se poate face o paralelă directă între Parlament și o instanță judecătorească. În cadrul acestui proces, deputatul nu poate fi considerat o persoană acuzată în sens juridic.
„Parlamentul nu poate fi asimilat unei instanțe judecătorești și, pe de altă parte, în contextul unei proceduri de ridicare a imunității, deputatul în cauză nu poate fi considerat «persoană acuzată»”
a precizat Comisia juridică.
În conformitate cu raportul, regulamentul de procedură prevede că „imunitatea parlamentară nu reprezintă un avantaj individual acordat parlamentarului, ci mai degrabă o protecție care asigură independența Parlamentului în ansamblu și a membrilor săi”.
„Imunitatea parlamentară nu este un privilegiu personal al deputatului, ci o garanție a independenței Parlamentului în ansamblu și a deputaților săi”
se arată în document.
Declarațiile Dianei Șoșoacă au fost făcute publice, însă conținutul acestora nu a fost dezvăluit până în prezent.
Pe Facebook, Diana Șoșoacă a publicat o reacție joi, ca urmare a deciziei luate în cadrul Comisiei juridice.
Într-o declarație, Diana Iovanovici-Șoșoacă a afirmat:
„Cât de frică le este sistemelor român și european de Diana Iovanovici-Șoșoacă! Și au toate motivele!”
Reacția sa a stârnit interesul, având în vedere contextul în care a fost făcută.
În luna martie, Diana Șoșoacă a primit o convocare din partea Parchetului General, fiind vizată într-un dosar care o privește îndeaproape, și anume acela de propagandă legionară. Cu exact o săptămână în prealabil, fuseseră demarate discuții în cadrul Comisiei pentru afaceri juridice a Parlamentului European, unde Diana Șoșoacă a fost audiată.
În urma solicitărilor înaintate de către procurori, Diana Șoșoacă a fost citată după ce ofițerii Parchetului au dorit inițierea unei evaluări psihiatrice, însă demersul lor este condiționat de obținerea acordului său prealabil, informează Agerpres din luna martie.
Într-un discurs încărcat de emotivitate, Șoșoacă a afirmat că anumite instituții au revenit la practicile sovietice, inclusiv psihiatria punitivă, și a făcut referire la acte de teroare îndreptate împotriva celor care deranjau sistemul.
„Mă trimit pe mine la expertiză psihiatrică, tot Parchetul ăsta General plin de trădători, inculți și incompetenți, care primesc ordine politice, trebuie să meargă, nu să-și facă o expertiză, ci să fie internați pentru tratament psihiatric. Dacă tot vor sovietism, păi atunci să le dăm. Duceți-vă voi la psihiatrie, înainte să le cereți altora”
, a declarat Șoșoacă în fața zecilor de susținători care au venit cu steaguri și pancarte la sediul Parchetului General.
COMENTARII / 0