Companiile energetice din Europa ar putea primi dreptul să doboare drone. Atacurile riscă să lase milioane de oameni fără curent

Reuters a raportat că mai multe state europene acordă sau iau în considerare acordarea operatorilor de infrastructură critică autoritatea de a doborî drone, din cauza...

Reuters a raportat că mai multe state europene acordă sau iau în considerare acordarea operatorilor de infrastructură critică autoritatea de a doborî drone, din cauza temerilor că astfel de atacuri ar putea lăsa milioane de persoane fără electricitate. Companiile solicită instrumente pentru a-și proteja instalațiile, însă responsabilitatea pentru eventualele victime sau daune cauzate de aceste intervenții rămâne un subiect de discuție.

La o fostă bază de testare a aeronavelor, la sud de Paris, dronele survolează câmpuri și păduri, în timp ce echipele de la sol testează sisteme concepute să le oprească. Este un răspuns la valul tot mai mare de incursiuni cu drone și „atacuri hibride” înregistrate după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022.

Potențialii clienți ai tehnologiilor testate la Brétigny-sur-Orge, precum sistemele de bruiaj electronic și dronele interceptoare, nu mai sunt doar guvernele, poliția și armatele. Companiile private și entitățile de stat din Europa care operează infrastructură critică vor să își consolideze apărarea, iar unele companii de utilități solicită autorizația de a doborî singure dronele. De la Paris la Berlin, guvernele iau în calcul aceste solicitări.

Citește șiMinistrul Dezvoltării anunță START: comasare voluntară localităților

Autoritățile se îngrijorează că operațiuni de război hibrid sau un atac cu drone ar putea provoca lipsa electricității pentru milioane de persoane, la fel cum s-a întâmplat în mod repetat în Ucraina în urma atacurilor rusești.

„Este o posibilitate teoretică și, din ce în ce mai mult, una concretă să existe întreruperi ale încălzirii în această iarnă din cauza atacurilor hibride”. În declarație adresată Reuters, Kristian Ruby, secretarul general al organizației europene a sectorului energiei electrice Eurelectric, a spus.

În ultimele săptămâni, anumite guverne din Europa au reacționat la aceste amenințări, oferind companiilor privilegii care erau de obicei rezervate forțelor armate. În același timp, sondajele efectuate de Reuters cu peste 30 de directori de firme, funcționari și specialiști în drone indică faptul că sistemele de identificare și neutralizare a dronelor progresează

Metodele variază semnificativ între statele Europa, iar incertitudinile legale persistă, inclusiv în ceea ce privește persoanele care pot solicita o intervenție împotriva unei amenințări cu drone. Împușcarea unei drone poate cauza răniri sau deces la persoane aflate pe sol, precum și daune materiale, ceea ce generează pentru companii o problemă legată de răspundere și de asumarea responsabilității.

„Eram lipsiți de apărare”

În Franța, unul dintre statele care au inițiat această direcție, parlamentul a aprobat în luna August o lege ce autorizează operatorii de infrastructură critică și furnizorii de servicii autorizate să identifice, să intercepteze și să elimine dronele în proximitatea unor obiective stabilite.

Legislația a fost promulgată ca reacție la o serie de incursiuni cu drone peste obiective esențiale și militare, printre care zboruri deasupra bazei de submarine nucleare de pe Île Longue, situată în vecinătatea Brestului, în nord‑vestul Franței, în decembrie 2025.

Franța își propune ca toate obiectivele dintr-o listă recent extinsă de amplasamente sensibile, considerate vitale, să fie echipate cu sisteme de protecție până în 2027, a declarat pentru Reuters un oficial de rang înalt implicat în aceste planuri. El a solicitat să rămână anonim, deoarece detaliile planului nu au fost încă făcute publice.

„Eram lipsiți de apărare în fața amenințării reprezentate de drone”, a declarat oficialul, menționând că temerile s-au intensificat în ultimul deceniu, pe măsură ce dispozitivele fără pilot s-au făcut mai accesibile și mai răspândite.

Guvernul francez intenționează să ofere operatorilor de infrastructură critică, inclusiv compania de utilități de stat EDF și compania feroviară de stat SNCF, un repertoriu de sisteme aprobate, de la aparate de bruiaj electronic la drone interceptoare, concepute pentru diverse medii și scenarii.

Confirmând aspecte esențiale ale planului expus de oficialul francez, Systematic Paris-Region, entitatea responsabilă de coordonarea programului guvernamental de testare desfășurat la Brétigny-sur-Orge, a declarat că, începând cu această vară, evaluările au adăugat în portofoliu trei integratori de sisteme — specializați în combinarea diverselor soluții informatice într-un cadru unit — și 17 sisteme antidronă.

Organizația a menționat că evaluările sunt în desfășurare și că se depune efort pentru a accelera achizițiile dintre opțiunile din catalog.

Ministerul francez al Apărării a afirmat că legea adoptată în august va întări abilitățile de a contracara această amenințare, menționând totuși că poate interveni exclusiv în legătură cu infrastructura critică aflată sub controlul său. EDF și SNCF au refuzat să ofere comentarii.

Carei autorități li se acordă dreptul de a doborî o dronă?

August a marcat momentul în care s-a descoperit o drone încărcată cu explozibili, amplasată în vecinătatea unui avion cargo ucrainean, pe pista aeroportului Leipzig/Halle din Germania, subliniind amploarea riscurilor răspândite.

Germania a susținut că Rusia este responsabilă pentru incident. Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile legate de atacuri hibride în Europa, multe dintre acestea fiind desfășurate în țări care susțin Kievul în războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei.

Cresc însă îngrijorările că autoritățile naționale nu pot interveni suficient de rapid pentru a proteja infrastructura dispersată pe suprafețe întinse și că pagubele provocate de drone relativ ieftine ar putea genera costuri mari de reparație.

În Germania, unde responsabilitatea pentru eliminarea dronelor este atribuită poliției, Ministerul de Interne a comunicat pentru Reuters că evaluează moduri prin care operatorii de infrastructură critică și alte părți terțe ar putea fi legal implicate în acțiuni proactive de neutralizare a dronelor.

Septembrie, Austria a comunicat că va oferi drepturi asemănătoare operatorilor de infrastructură critică, printre ei și marii furnizori de energie. În cadrul unei conferințe de presă, Ministra Apărării, Klaudia Tanner, a subliniat că guvernul nu poate asigura protecția individuală a fiecărui obiectiv.

Polonia a avansat în această privință. Operatorii au comunicat pentru Reuters că au instalat sisteme anti-drone și au realizat exerciții alături de forțele armate și de poliție. În apropiere de infrastructura energetică vitală au fost stabilite zone de restricție pentru drone, iar unitățile de securitate desemnate, care colaborează cu operatorii, au primit autorizație pentru a distruge, neutraliza sau prelua controlul dronelor care intră în aceste zone.

În ciuda altor perspective, două persoane din cadrul firmelor de distribuție energetică situate pe latura estică a NATO au comunicat pentru Reuters că o acțiune eficace încă necesită garanții adiționale și, posibil, un precedent legal referitor la responsabilitatea pentru daunele colaterale.

Fără o claritate absolută, sursele au menționat că operatorii de infrastructură critică ar putea să rețină acțiunile de neutralizare a dronelor, din temeri că prăbușirea uneia ar genera răniri sau costuri semnificative. Rețelele sunt deja configurate pentru a restabili serviciile post-atac. Oferirea autorității de a doborî drone ar marca o schimbare majoră în strateg

Reuters a primit declarații de la directorii, funcționarii și experții în energie, care au menționat că, de mulți ani consecutivi, firmele de utilități au pus accent pe întărirea infrastructurii și pe reactivarea serviciilor suspendate, în loc să se concentreze pe prevenirea atacurilor.

Leonhard Birnbaum, director general al companiei germane E.ON, a afirmat în luna septembrie că operatorii trebuie să se bazeze pe ipoteza că anumite atacuri vor reuși, în loc să își formuleze planurile pe premisa că toate vor fi neutralizate. El a menționat că firma administrează aproximativ 2.720 stații electrice în Germania.

Lituania construiește o stație electrică fortificată în apropierea graniței cu Rusia, în cadrul planurilor statelor baltice și ale Poloniei de consolidare a apărării. Acestea includ construirea de buncăre, instalarea unor plase antidronă și constituirea de stocuri de echipamente greu de înlocuit pentru componentele esențiale ale rețelei energetice.

PSE, operatorul de stat al rețelei de transport al energiei electrice din Polonia, efectuează patrulări cu elicopterul pe anumite segmente ale rețelei sale de înaltă tensiune, lungime de aproximativ 16.500 km, și dezvoltă aeronave mai avansate pentru a susține protecția interconexiunii electrice subacvatice cu Suedia.

Deși se adoptă măsuri de apărare, dronele de cost redus testează eficiența acestora. Înlocuirea componentelor vitale, cum ar fi transformatoarele de mari dimensiuni, poate necesita ani de timp, iar rețeaua poate rămâne inactivă pentru lună întregă, chiar dacă reparațiile sunt finalizate cu succes.

Nu toți operatorii de utilități doresc să își extindă implicarea defensivă în cadrul propriei rețele.

Asta Sihvonen-Punkka, directoarea generală a operatorului rețelei naționale de transport al energiei electrice din Finlanda, Fingrid, a declarat pentru Reuters că responsabilitatea pentru combaterea amenințărilor din jurul infrastructurii critice ar trebui să rămână în sarcina autorităților și a forțelor armate finlandeze.

Orice inițiativă de a conferi astfel de privilegii operatorilor de utilități ar constitui

„o schimbare foarte, foarte mare”

, și ar necesita o examinare legală minuțioasă, a declarat ea.

Jari Stenius, responsabil de securitate la compania finlandeză de utilități Fortum, a exprimat satisfacția față de abordarea prin care firmele de energie se axează pe producția de energie, în timp ce poliția și autoritățile militare se ocupă de amenințările la adresa securității.

Tehnologia a ajuns la stadiul de funcționare, însă reglementările încă nu au fost adoptate.

Oficialii din domeniul securității și companiile care dezvoltă tehnologii antidronă spun că sistemele devin tot mai automatizate, deoarece operatorii nu pot amplasa echipe specializate la fiecare obiectiv.

Sistemele antidronă moderne reunesc senzori, programe de comandă și control și mijloace de contracarare într-un singur flux operațional, conceput să identifice și să clasifice amenințările și să reacționeze în câteva secunde.

Mai multe firme au raportat la Reuters că lipsa clarității privind autorizațiile pentru intervenții a încetinit capitalizarea în fazele finale ale acestui proiect. În consecință, Franța caută să automatizeze procedura cât mai mult posibil, a declarat un oficial de rang înalt implicat în aceste inițiative.

Conform declarației sale, personalul de securitate al companiilor de utilități ar trebui să fie, în final, capabil să recunoască o amenințare și să activeze un răspuns automat prin apăsarea unui buton, deoarece prezența operatorilor instruiți la fiecare amplasament pentru a utiliza sisteme de nivel militar nu este realistă.

Conform unui comunicat adresat de compania germană de apărare Rheinmetall către Reuters, cea mai semnificativă barieră pentru operatorii civili constă, de obicei, în timpul necesar pentru a trece de la detectarea unei drone la luarea deciziei de a aplica un mijloc de contracarare, într-un context în care atribuțiile legale sunt încă fragmentate.

Rheinmetall a subliniat că cererea operatorilor din sectorul privat pentru soluții antidronă se intensifică semnificativ.

Compania a menționat că desfășoară ateliere practice, verificări pe teren și evaluări ale rețelei pentru operatori, și se pregătește pentru ceea ce a numit segment de piață

„cu o creștere foarte rapidă”

.

COMENTARII / 0