Consiliul Fiscal a recomandat ca vârsta de pensionare să fie ajustată în mod progresiv, în funcție de longevitatea populației, și ca excepțiile la pragul de bază să fie eliminate. Aceste măsuri urmăresc să reducă presiunea asupra bugetului, în contextul îmbătrânirii demografice și al apropiării pensionării pentru generația „decrețeilor”.
Consiliul Fiscal avertizează, în raportul său anual pentru 2025, că schimbările demografice constituie unul dintre cele mai mari amenințări pentru bugetul public român. În timp ce numeroasele generații născute după promulgarea Decretului din 1966 se îndreaptă spre etapele de pensionare, numărul pensionarilor va crește, în timp ce forța de muncă care plătește contribuții la sistemul de pensii rămâne scăzută.
„Pe fondul atingerii vârstei de pensionare de către generația «decrețeilor», costul îmbătrânirii populației, integrat parțial în proiecția de bază, exercită presiuni suplimentare asupra cheltuielilor. Potrivit acestor date, cheltuielile cu pensiile din România sunt estimate să crească până în 2030”, se precizează în raport.
Citește șiScandalul arcului de triumf: Kennedy și Trump în conflict
Consiliul Fiscal nu susține că toată generația numită „decrețe” se retrage în prezent. Potrivit programului de astăzi, primele grupuri mari născute în 1967 vor ajunge la vârsta obișnuită de pensionare începând cu 2030 pentru femei și cu 2032 pentru bărbați. Totuși, anumite persoane pot părăsi activitatea mai devreme dacă îndeplinesc criteriile pentru pensionare anticipată sau se califică pentru reducerile legale.
Ce propuneri are Consiliul Fiscal?
Pentru a diminua impactul îmbătrânirii populației asupra bugetului, instituția propune sporirea participării pe piața muncii, extinderea bazei de contribuție și ajustarea graduală a vârstei de pensionare.
„Atenuarea acestor riscuri ar reclama o serie de măsuri structurale: creșterea participării pe piața muncii, ajustarea graduală a vârstei de pensionare în corelație cu speranța de viață și eliminarea excepțiilor de la vârsta standard de pensionare”, se arată în document.
Raportul nu indică o nouă limită de v
Presiunea demografică se intensifică prin participarea scăzută a forței de muncă, care se situează la 67% în România, în contrast cu media UE de 75,3%. O forță de muncă mai redusă restrânge numărul contribuabililor și, prin urmare, limitează potențialul de creștere economică.
În 2025, rata de ocupare a populației cu vârste între 15 și 64 de ani a fost de 63%, în scădere cu 0,8 puncte procentuale față de anul precedent. România a avut a doua cea mai redusă rată de ocupare din Uniunea Europeană, după Italia, iar diferența față de media europeană a ajuns la opt puncte procentuale.
Deficit din cadrul sistemului de asigurări sociale a înregistrat o creștere.
Provocările demografice se combină cu un deficit deja semnificativ al sistemului. În 2025, deficitul bugetar al asigurărilor sociale de stat, incluzând pensiile speciale și cele de serviciu, a atins 52,4 miliarde de lei, reprezentând o creștere de 12,7 miliarde de lei față de anul precedent.
Consiliul Fiscal evidențiază că, chiar dacă deficitul global a scăzut în 2025 cu 1,4 puncte procentuale din PIB, deficitul aferent sistemelor de asigurări sociale a crescut cu 0,3 puncte procentuale. În paralel, deficitul din bugetele de asigurări sociale, pensii, sănătate și șomaj a constituat 27,8% din totalul deficitului bugetar.
2025 a înregistrat o creștere a cheltuielilor de asistență socială de aproximativ 12%, ceea ce corespunde la aproape 27 de miliarde de lei. Această evoluție a rezultat în principal din impactul pe termen întreg al recalculării pensiilor, care a început în septembrie 2024.
Pentru 2026, cheltuielile de asistență socială au fost estimate la aproximativ 249 de miliarde de lei, echivalentul a 12,2% din PIB. Proiecția a avut la bază măsurile de înghețare a pensiilor publice, a pensiilor speciale, a indemnizațiilor sociale și a alocațiilor pentru copii la nivelurile din decembrie 2025.
Ce exprimă Consiliul Fiscal în legătură cu indexarea pensiilor?
Consiliul Fiscal sugerează, în contextul bugetului pentru 2027, ca creșterea cheltuielilor pentru pensii și salarii bugetare să fie în concordanță cu evoluția economică.
„Pentru 2027, cheltuielile publice prognozate cu salarii și pensii nu trebuie să depășească, în ceea ce privește ritmul de creștere, dinamica PIB-ului nominal, iar o indexare trebuie să fie prudentă”, a precizat instituția.
PIB-ul nominal este măsura valorii economiei obținută la prețurile actuale și cuprinde atât evoluția activității economice, cât și creșterea prețurilor. Astfel, recomandarea indică ca statul să nu majorizeze cheltuielile cu pensiile și salariile mai rapid decât se măresc resursele economiei.
Consiliul Fiscal estimează că, în anul 2027, creșterea reală a PIB-ului va fi de aproximativ 2%, iar inflația ar putea scădea sub 4% la finalul anului, cu condiția să nu apară alte șocuri majore. În același timp, deficitul bugetar trebuie să fie redus la în jurul nivelului de 5,5% din PIB.
Instituția susține că măsurile de creștere a salariilor și de ajustare a pensiilor s-au bazat pe discreție și propune înlocuirea lor cu norme clare și previzibile, legate de evoluția economică și de puterea de cumpărare.
În 2025, cheltuielile pentru salarii și asistență socială, inclusiv pensiile, au constituat 68,8% din totalul veniturilor bugetare ale României. Această proporție a scăzut cu 4,2 puncte procentuale față de 2024 datorită măsurilor de consolidare bugetară, însă presiunea asupra finanțelor publice a rămas ridicată, în special din cauza veniturilor bugetare mai mici comparativ cu alte state europene.
COMENTARII / 0