Prieteni din tinerețe ridicați din anonimat, fini abonați la fondurile publice, nași care împart banii cu șefi de agenții și sute de mii de euro ascunși în cutii de pantofi. Constelația de putere a lui Sorin Grindeanu, fost premier și președinte al PSD, s-a extins proporțional cu influența sa politică, plasând rude, apropiați și foști colegi de școală în funcții bănoase și la butoanele unor afaceri strategice de milioane de euro.
Sorin Grindeanu a urmat fiecare nivel al structurii Partidului Social Democrat, începând cu activitatea în organizațiile de tineret din Timiș în mijlocul anilor ’90 și ajungând la poziții de top: prim‑ministru al României, președinte al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, prim‑vicepreședinte al partidului, ministru al Transporturilor, președinte al Camerei Deputaților și, în final, președinte al PSD.
În anul 1996, Grindeanu s-a alăturat scenelor politice, integrând Partidul Democrației Sociale din România, cunoscut sub acronimul PDSR, care a evoluat ulterior în partidul PSD.

1998–2001 a ocupat funcția de vicepreședinte la Tineretul Social Democrat (TSD) din Timiș, iar ulterior a devenit secretar general al structurii județene a PSD și a fost numit vicepreședinte la nivel național al TSD în perioada 2002–2004. În continuare a fost ales consilier local în Timișoara pentru anii 2004–2008, iar la alegerile locale din 2008 a obținut poziția de viceprimar al orașului, în timp ce Gheorghe Ciuhandu ocupase funcția de primar. În 2012 a câștigat un mandat de deputat pentru Timiș, iar doi ani mai târziu, Victor Ponta l-a numit ministru pentru Societatea Informațională în Guvernul Ponta IV, mandat pe care l-a exercitat până la demisia cabinetului în noiembrie 2015.
La alegerile locale din iunie 2016 a fost ales consilier județean și desemnat ulterior președinte al Consiliului Județean Timiș. După victoria PSD la alegerile parlamentare din decembrie 2016 și respingerea primei propuneri (Sevil Shhaideh) de către președintele Klaus Iohannis, Liviu Dragnea l-a nominalizat pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier, acesta fiind învestit pe 4 ianuarie 2017. La sfârșitul lunii ianuarie 2017, cabinetul a adoptat noaptea celebra OUG 13 privind modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, fapt care a declanșat cele mai ample proteste de stradă din România postcomunistă. Grindeanu a cedat presiunii publice și a abrogat ordonanța prin OUG 14.
În primăvara lui 2017, relațiile dintre Grindeanu și Liviu Dragnea s-au deteriorat ireversibil din cauza refuzului premierului de a executa necondiționat comenzile venite de la partid. În iunie 2017, conducerea PSD i-a retras sprijinul politic și i-a cerut demisia. Refuzul său, sprijinit deschis de Victor Ponta (pe care îl numise secretar general al Guvernului), a dus la excluderea din partid. Pe 21 iunie 2017, Grindeanu a fost demis printr-o moțiune de cenzură inițiată și votată chiar de parlamentarii propriei coaliții (PSD-ALDE).
În noiembrie 2017, Parlamentul a desemnat pe Sorin Grindeanu ca președinte al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). În decursul aproape
Odată cu încarcerarea lui Liviu Dragnea și preluarea conducerii PSD de către Marcel Ciolacu, Grindeanu a fost reprimit în partid. La Congresul din august 2020, a fost ales prim-vicepreședinte al PSD, devenind al doilea om în ierarhia partidului. La alegerile din decembrie 2020, a deschis lista PSD Timiș și a obținut un nou mandat în Camera Deputaților. În urma constituirii marii coaliții PSD-PNL-UDMR (Guvernul Ciucă), a fost numit viceprim-ministru și ministru al Transporturilor și Infrastructurii. La rotația guvernamentală din iunie 2023 (Guvernul Ciolacu), și-a păstrat portofoliul Transporturilor și poziția de vicepremier, gestionând cel mai mare buget de investiții în infrastructura rutieră și feroviară finanțat prin PNRR și fonduri europene.
La alegerile parlamentare din decembrie 2024, Sorin Grindeanu a obținut un nou mandat de deputat de Timiș și și-a continuat activitatea ca ministru al Transporturilor și Infrastructurii în Guvernul Ciolacu II. În mai 2025, după eșecul de la alegerile prezidențiale și demisia lui Marcel Ciolacu din fruntea Guvernului și a partidului, Grindeanu a fost desemnat președinte interimar al PSD. Odată cu formarea noii coaliții de guvernare și instalarea Guvernului Bolojan, în iunie 2025, a părăsit portofoliul Transporturilor și a fost ales președinte al Camerei Deputaților, devenind al treilea om în stat. Ulterior, la Congresul extraordinar al PSD din noiembrie 2025, Sorin Grindeanu a fost ales președinte cu mandat deplin al Partidului Social Democrat.
Înainte să devină cunoscut, Sorin Mihai Grindeanu s-a implicat și în afaceri. Între 2005 și 2007, el a fost asociat în Delpack Invest SRL (firmă care administra un hotel de patru stele în Timișoara) și în Terra Zone SRL, împreună cu fostul deputat PSD Gheorghe Ciobanu (a mai fost subprefect, consilier local în Timișoara și șef al Direcției Regionale Vamale Timișoara, decedat în anul 2015). De asemenea, între 2000 și 2010, a fost asociat în Smartnet SRL alături de prietenul său Vasile Sebastian Albulescu. Totodată, Grindeanu a ocupat funcția de director în firma AHM Smartel, societate printre ai cărei acționari anteriori s-au numărat Florin Hurduzeu (fost președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin) și prietenul său Vasile Sebastian Albulescu.
Delpack Invest rămâne activă, fiind deținută de Olimpia Ciobanu (soția fostului deputat decedat) și de cumnata ei, Rodica Băltărețu, și a realizat numeroase contracte de dimensiune redusă cu fonduri publice pentru servicii de cazare.
Părintele liderului PSD, Nicolae Grindeanu, a avut și el o activitate politică. În prezent, el se află în vârstă și beneficiază de pensie; anterior, a activat ca profesor de matematică, a ocupat funcția de director al unui liceu, a servit ca inspector școlar general la ISJ Caraș-Severin și a fost consilier județean în Caraș-Severin între 2008 și 2012. În anul 2008, a donat suma de 12.100 lei către fondurile partidului PSD din Caraș-Severin.
Soția șefului PSD, Mihaela Teodora Grindeanu, a fost asociată în cinci firme. Prima a fost Duofarm SRL, fondată în anul 2004 împreună cu Tiana Petria Taropa (soția unui alt bun prieten al lui Sorin Grindeanu). Prin această societate funcționa o farmacie în Timișoara, iar sediul social era în Dumbrăvița, comună de lângă Timișoara, unde familia Grindeanu deține o vilă imensă de 700 mp, proiectată de o firmă afiliată grupului Nordis. Vila a fost construită de Stoian Construct SRL din Timișoara, firmă care a beneficiat de câteva contracte din bani publici oferite de Inspectoratul Școlar Județean Timiș. În 2023, cele două fondatoare au decis să închidă Duofarm.
În 2007, cele două doamne, Grindeanu și Taropa, au mai deschis o firmă, tot de comerț cu produse farmaceutice, denumită Duomed SRL. Un an mai târziu, aceasta a fost înstrăinată către Jana și Laura Jeanine Marica. Firma a fost închisă în anul 2015, iar un an mai târziu, Laura Jeanine Marica a fost condamnată la doi ani de închisoare pentru înșelăciune.
Lucian Taropa, soțul Tianei Petria Taropa (fosta asociată a Mihaelei Grindeanu), este un prieten vechi al lui Sorin Grindeanu, cei doi cunoscându-se încă din perioada liceului din Caransebeș, iar cele două familii au petrecut vacanțe împreună în Italia și Elveția. Conform declarațiilor de avere depuse de Grindeanu în trecut, Taropa l-a împrumutat pe acesta cu 20.000 de euro în anul 2011. Ulterior, în timpul mandatelor lui Grindeanu la Guvern și la Ministerul Transporturilor, Lucian Taropa a fost numit în consiliile de administrație de la CFR Marfă, Administrația Canalelor Navigabile Constanța și Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR), iar în august 2025 a devenit director general al Aeroportului Internațional „Traian Vuia” din Timișoara. Sorin Grindeanu a declarat public că numirile au respectat procedurile legale și nu au legătură cu relația lor personală.
În luna martie a acestui an, Lucian Taropa, însoțit de alți membri ai Consiliului de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române, a inițiat o proces civilă împotriva instituției, cerând plata unor bonusuri de performanță, fiecare de 162.000 de lei.
În anul 2019, Mihaela Grindeanu a extins portofoliul său de afaceri și a înființat compania M&S Mega Play SRL, dedicată activităților de recreere și divertisment, conform expresiei „alte activități recreative și distractive”. În anul precedent, doamna Grindeanu a renunțat la participarea în această entitate, transferând proprietatea către Darian Eric Business SRL, aflată în posesia lui Ioan Mateescu.
Ioan „Mateo” Mateescu este finul lui Sorin Grindeanu, cel care l-a și numit, la un moment dat, vicepreședinte al PSD Timiș și director general al Administrației Canalului Navigabil Bega (instituție subordonată Ministerului Transporturilor). Mateescu este fost ofițer la Poliția Rutieră din Timișoara (participant la intervenția din 2001 legată de uciderea colegului său, Sașa Disici) și actual om de afaceri și politician.
Mateescu a ajuns în centrul atenției publice în urma unui scandal legat de calitatea mâncării livrate în școlile și grădinițele din județ. Firma controlată de acesta, Darian Eric Business SRL, a câștigat doar anul trecut 11 contracte, în valoare totală de 4 milioane de lei. Acestea au fost încheiate cu diverse primării din Timiș, majoritatea conduse de primari PSD, pentru a livra hrana copiilor prin programul guvernamental. Compania se află în mijlocul unei controverse majore după ce un copil de 3 ani de la grădinița din comuna Șag a ajuns la spital cu simptome severe. Tatăl copilului acuză, pe baza probelor oficiale ale DSP Timiș, că în alimentele furnizate de firma lui Mateescu s-ar fi găsit stafilococ și enterobacterii. Deși a înregistrat profituri uriașe în anii trecuți, Darian Eric Business SRL a intrat recent în insolvență din cauza datoriilor către creditori.
În anul 2021, doamna Grindeanu a fondat, alături de Mihai Cristian Ciolacu și Alina Mirela Cionca, compania Comunicas SRL, dedicată „lucrărilor de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale”. Mihai Cristian Ciolacu, nepotul lui Marcel Ciolacu, fost premier al României, s-a retrăit din firmă în anul precedent, iar Alina Mirela Cionca este soția deputatului PSD Adrian Ioan Cionca.
La compania Store Next Image, Mihaela Grindeanu a preluat conducerea în 2023, înlocuind soții Cionca, care deținea controlul asupra afacerii încă din 2009. În loc de activitatea de vânzare a hainelor
Adrian Ioan Cionca, partenerul soției Mihaelei Grindeanu, deține mandatul de deputat al PSD în Timiș și activează ca antreprenor, fiind recunoscut în spațiul public pentru implicarea sa în dezvoltării imobiliare și pentru progresul său în conducerea filialei județene a partidului. Activitatea sa principală se concentrează pe sectorul rezidențial, fiind legat în special de companiile din grupul RPC și de alte entități de dezvoltare și investiții. El a realizat proiecte semnificative în periuria Timișoarei, în special în comunele Giroc și Chișoda, precum și în alte localități din apropiere care au experimentat o creștere imobiliară intensă în ultimul deceniu.
Cionca a ajuns în Parlamentul României în locul lui Alfred Robert Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș.Simonis este și el un apropiat al familiei Grindeanu. Recent, soții Grindeanu i-au nășit cel mai mic copil. Botezul la care a participat toată elita PSD, a indignat opinia publică după ce aceștia și-au etalat cu aroganță cele mai luxoase haine și accesorii, sfidând austeritatea impusă populației.
O altă persoană apropiată a lui Grindeanu, care a prosperat odată cu ascensiunea acestuia, este cumnata sa, Aura Codruța Danielescu. Aceasta deține postul de inspector școlar general la ISJ Timiș, o poziție de conducere în sistemul preuniversitar județean, subordonată Ministerului Educației, pentru care a fost numită și ratificată de mai multe ori. În plus, doamna Danielescu ocupă funcția de consilier județean, fiind aleasă în Consiliul Județean Timiș pe listele partidului PSD.
Aura Codruța Danielescu a fost implicată în două firme. Agro Al-Ma-Da SRL este afacerea familiei în care doamna Danielescu a fost asociată de la înființare, în anul 2005, și până în 2014. Firma se ocupa inițial de „comerț cu amănuntul, în magazine specializate, cu alte produse neclasificate în altă parte”, iar acum de agricultură și de creșterea animalelor. De afacere se ocupă în prezent doar soțul său, Daniel Danielescu, care a asociat firma în Cooperativa Agricolă Banat Agro Vest SA și cu MIR Agriculture SRL. Inițial, MIR Agriculture a fost fondată în 2014 de Daniel Danielescu și Grup MIR SRL, după ce, în 2012, DNA dispusese trimiterea în judecată a asociaților Neculai Miron și Florin Dumitrescu, alături de cunoscutul lider sindical Liviu Luca, prim-vicepreședinte al CNSLR Frăția, pentru abuz de influență, fals și fraudă cu fonduri (în dosarul Sind Tour Trading – Tour Mirinvest).
Atelierpourlesrebelles SRL, creată de doamna Danielescu în 2019, se ocupă de fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, cu excepția articolelor din blană. În scurt timp după înființare, compania a obținut câteva contracte mărunte cu Primăria Caransebeș, Aquacaras SA – firma de apă din județul Caraș-Severin, și Societatea de Transport Public din Timișoara. În anul precedent activitatea a fost întreruptă temporar, iar ulterior Aura Danielescu a cesionat o parte din societate către fiica sa, Alexandra Aura Danielescu.
Alexandra Danielescu, nepoata lui Grindeanu și fiica Aurei Danielescu, a fost angajată recent într-un proiect coordonat de Consiliul Județean Timiș în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Timiș, primind remunerație din fondurile alocate proiectului public. De asemenea, Alexandra Aura Danielescu deține funcția de consilier local în comuna Mașloc, județul Timiș, localitate în care familia sa rezidă și desfășoară activități comerciale.
O altă serie de rude prin alianță care au profitat din plin de poziția lui Sorin Grindeanu este reprezentată de nași și fini. Dan Silviu Avram este nașul de cununie al lui Sorin Grindeanu (din 2003). Deși pensionar și condamnat penal definitiv (a primit, în august 2025, doi ani cu suspendare pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe), el a fost numit consultant pe achiziții la Uzina de Construcții Mașini Hidroenergetice din Reșița, societate preluată și controlată de compania de stat Hidroelectrica. În acea perioadă, fiul său, Silviu Răzvan Avram, era președinte al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica (mandat obținut în 2023). Silviu Răzvan Avram a ocupat mai multe funcții în instituții publice, precum Ministerul Economiei, Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune, Hidroelectrica și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.
Silviu Răzvan Avram a fost scos din funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica ab
Adriana Avram, soția lui Silviu Răzvan Avram și nora nașului lui Grindeanu, a ocupat, în aceeași perioadă, un post la ANCOM, sub conducerea lui Sorin Grindeanu. În același birou, cumnata lui Silviu Răzvan Avram a fost, de asemenea, angajată.
Dan Silviu Avram, părinte al lui Grindeanu, a fost activ în cadrul a zece întreprinderi comerciale. Printre acestea, Pavilion Grup SRL se remarcă prin realizarea a numeroase contracte publice cu primării și instituții din județele Caraș-Severin și Hunedoara. Compania a fost înființată în anul 2009 de fiul său, Silviu Răzvan Avram.
În luna martie a acestui an, deputatul AUR Florin Cornel Popovici a depus în Parlament o interpelare adresată ministrului Energiei din acea perioadă, Bogdan Gruia Ivan, solicitând clarificări privind o serie de contracte încheiate de Hidroelectrica cu diverse companii, printre care și unele aflate sub controlul familiei Avram. În consecință, au fost menționate AS Prod Avram SA, Terebro Production SA, Prazitec Internațional SRL, Era Comexim SRL și Preventive Security România SRL, toate fiind afaceri în care familia Avram este implicată.
În 2018, Dan Silviu Avram a devenit partener în compania Terebro Production SA, creată de Vasile Sebastian Albulescu. Albulescu, un prieten de multă vreme al lui Sorin Grindeanu, activează în numeroase întreprinderi, dintre care unele desfășoară activități comerciale cu autoritățile publice.
Eugen Dogariu este cumnatul lui Sorin Grindeanu. În trecut a deținut funcțiile de subprefect și prefect în județul Timiș și a ocupat poziția de secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, iar în prezent activează ca senator al PSD. De la perioada Tineretului Social Democrat din Timiș, Dogariu a fost un partener politic strâns al lui Grindeanu. Andreea Lukić Dogariu, soția sa, a lucrat în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Timiș, subordonată Consiliului Județean, și în prezent ocupă funcția de director adjunct la
Cristian Anton și-a construit cariera administrativă și politică în strânsă legătură cu filiala PSD Timiș, activând în administrația locală și regională din vestul țării (inclusiv la Comisariatul pentru Protecția Consumatorilor Timiș, în 2009). În 2021 a fost director de cabinet al ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, iar în 2025 a ajuns director general al Autorității Rutiere Române. Ca membru în consilii de administrație, a încasat indemnizații de la Societatea Națională Aeroportul Internațional „Traian Vuia” Timișoara și din conducerea companiei mixte Danube Bridge Vidin–Calafat AD. Cumulul acestor sinecuri din consiliile de administrație aflate în subordinea Ministerului Transporturilor îi aducea venituri lunare de aproximativ 10.000 de euro din fonduri publice.
Cristian Anton este un personaj aparte, apropiat de Sorin Grindeanu, care a făcut vâlvă în ultima vreme pentru banii din cutiile de pantofi. El a fost reținut și apoi arestat preventiv în martie anul acesta, iar în august DNA a finalizat urmărirea penală și l-a trimis în judecată, în stare de libertate, sub acuzațiile de luare de mită în formă continuată, permiterea accesului la informații nedestinate publicității în scopul obținerii de foloase necuvenite și constituire a unui grup infracțional organizat. Totodată, au fost impuse măsuri asigurătorii prin sechestrarea sumelor găsite. În cadrul perchezițiilor domiciliare desfășurate de DNA, procurorii au descoperit peste 523.000 de euro, aproximativ 78.000 de lei și peste 8.000 de dolari. O parte considerabilă din sumă era depozitată în cutii de pantofi ținute în dulapuri, alte teancuri de bancnote fiind găsite în mobila de bucătărie sau într-o valiză lăsată într-un garaj. Înregistrările ambientale depuse la dosar l-au surprins pe Anton numărându-și banii în șoaptă. Conform rechizitoriului DNA, sumele proveneau dintr-o rețea organizată de corupție prin care se fraudau examenele de atestare profesională pentru transportatori și șoferi profesioniști (în București, Arad, Mehedinți etc.). Candidații plăteau taxe ilicite cuprinse între 500 și 1.600 de euro, iar la proba pe calculator, testele erau adesea susținute de alte persoane, iar la probele scrise candidații primeau direct foile cu rezolvările gata făcute. Dosarul se află în curs de judecată.
Numele său a fost găsit și în stenogramele documentului ce tratează prelungirea contractelor pentru spațiile comerciale de la aeroport. În convorbirile captate de procurori, afaceristul Cătălin Lăscuț îi spunea unui partener că ministrul Grindeanu va împuternici o persoană de legătură, identificând-o ca Cristi Anton.
Vasile Sebastian Albulescu și Sorin Grindeanu s-au întâlnit în școală și au păstrat o prietenie solidă. În intervalul 2000–2010, cei doi au colaborat în Smartnet SRL, în calitate de asociați, iar Grindeanu a ocupat o poziție temporară în compania lui Albulescu.
Afacerile lui Albulescu se întind pe o scară uriașă, fiind activ implicat direct de-a lungul anilor în 34 de societăți comerciale; dintre acestea, 27 continuă să opereze și astăzi, iar cel puțin 7 au fost sau sunt legate de contracte cu fonduri publice. Multe dintre aceste companii se găsesc asociate între ele, ceea ce amplifică considerabil mărimea rețelei.
Formin SA reprezintă compania principală și cea mai semnificativă din portofoliul lui Albulescu, generând o cifră de afaceri de aproape 18 milioane de lei în anul 2025. Această firmă a fost creată prin hotărârea guvernului din 1990 (HG nr. 1272/08.12.1990) și a trecut prin privatizare în 2004, devenind unul dintre cei mai relevanți actori din sectorul privat românesc în domeniile explorării geologice, prospecțiunilor și forajelor. Înconjurată de un ansamblu de companii specializate, rețeaua include Formin Nera SA, Formin Techirghiol SRL, Formin TJK SRL, Formin Engineering SRL și Terebro Production SA, în cadrul căreia se află și nașul lui Grindeanu, Dan Silviu Avram.
Verde Magnesium SRL este compania cu cea mai mare vizibilitate internațională din listă, fiind titulara proiectului de redeschidere a exploatării de magneziu de la Budureasa și de construire a unei uzine de rafinare la Beiuș (jud. Bihor), iar Albulescu ocupă funcția de administrator din decembrie 2024. În proiect sunt implicate fondul de investiții american Amerocap LLC (controlat de Jacques Joseph Tohme, care deține 70% din companie prin subsidiara Verde Magnesium LLC) și ICO Magnesium SRL, o companie înființată în noiembrie 2024, în Caransebeș, care a intrat în acționariatul Verde Magnesium în decembrie 2024 (în prezent figurează cu o cotă de 30%). Deși minoritar, ICO Magnesium deține drept de veto în AGA pentru decizii strategice, în special cele legate de contractul de licență cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale. Cel care controlează ICO Magnesium SRL este Vasile Sebastian Albulescu.
Bogdan Ivan, pe când era ministrul Economiei, a evaluat investiția la 115 milioane de euro, subliniind că România va fi singura țară din UE care va exploata această resursă, folosită în industria aeronautică și farmaceutică. Odată devenit funcțional, proiectul va marca prima producție de magneziu metalic primar din Europa din ultimii 25 de ani. De fapt, Ivan este cel care a promovat proiectul pe lista strategică de finanțare a Uniunii Europene. Inițiativa a fost desemnată de Comisia Europeană drept proiect strategic al UE în cadrul Critical Raw Materials Act (o investiție estimată la sute de milioane de euro, susținută de fondul american Amerocap). Firmele miniere din acest grup ar beneficia masiv și de pe urma unui proiect controversat de modificare a Legii minelor, care ar permite „exproprierea cetățenilor români în interesul companiilor miniere private”. Într-o primă fază, proiectul de lege a fost respins de Senat și acum se află în dezbatere la Camera Deputaților.
În afară de ICO Magnesium, care este direct asociat cu acest perimetru și cu domeniul resurselor minerale, există companiile Budureasa Brucit Minerals SRL, Metalplus Resources SRL, Alse Minerals SRL și Zagra Mining SRL, toate sub controlul lui Albulescu, care de asemenea administrează alte concesiuni miniere, inclusiv perimetrul nămolului de la Techirghiol și numeroase zăcăminte auro-argentifere și polimetalice. În anul 2020, în cadrul companiei Zagra Mining (deținută de Albulescu) a
COMENTARII / 0