Corecție la cheltuielile statului cu bugetarii. România nu mai este pe primul loc în UE la cât dă statul din venituri pentru salarii

România a scăzut anul trecut la locul al patrulea în cadrul Uniunii Europene în ceea ce privește proporția cheltuielilor pentru salariile bugetarilor în raport cu...

România a scăzut anul trecut la locul al patrulea în cadrul Uniunii Europene în ceea ce privește proporția cheltuielilor pentru salariile bugetarilor în raport cu totalul veniturilor statului, conform calculelor realizate de Profit.ro, după ce în anul 2025 salariile angajaților din sectorul public au fost înghețate. În 2024, anul în care au avut loc majorări semnificative ale salariilor, motivat în mare parte de considerente electorale, România a ocupat poziția de primă din UE.

Profit.ro, utilizând prognozele Comisiei, arată că congelarea salariilor în 2026 va determina, în acest an, o reducere suplimentară a ponderii cheltuielilor salariale.

Importanța acestei evoluții constă în faptul că scăderea proporției cheltuielilor salariale din veniturile totale rezultă din blocarea salariilor bugetarilor, fără a exista o reformă majoră. În anul 2025, guvernul condus de Ciolacu a decis înghețarea salariilor la sfârșitul anului 2024, iar pentru 2026, această hotărâre a fost adoptată de guvernul Bolojan în luna iulie a anului 2025. Ambele măsuri, însoțite și de înghețarea pensiilor, au fost motivat de necesitatea de a diminua cel mai mare deficit bugetar din UE, de 9,3% (standard ESA) în 2024.

Citește șiIranul a trimis Hezbollahului 200 de milioane de dolari după războiul din Liban, în ciuda înăspririi măsurilor de izolare impuse de SUA

România a ocupat, în intervalul 2018-2021, poziția de lider în ceea ce privește acest indicator în rândul statelor europene.

În 2015, an de referință pentru finanțele statului, deficitul bugetar a ajuns la 0,5% pe standard ESA (1,35% pe standard cash). În acea perioadă, în contextul redresării economiei și al restricționării cheltuielilor post‑acordurile cu FMI, România se afla pe locul 20.

Începând cu 2016, situația a suferit o transformare, iar România a urcat brusc la poziția a zecea, iar în 2017 a ajuns pe locul al doilea, iar din 2018-2021 a deținut locul de primă.

2022, în contextul unei scăderi a proporției cheltuielilor salariale în raport cu veniturile bugetare totale, România a scăzut la poziția a doua în clasament. În anul 2023, țara a ocupat locul a treia, fiind depășită de Letonia.

Pentru informații suplimentare, accesează Profit.ro.

COMENTARII / 0