Joi, INSCOP Research a făcut publice rezultatele unui studiu privind percepția românilor asupra problemelor de securitate națională, studiu realizat de Institutul de sondare a opiniei publice INSCOP Research.
Studiul desfășurat la cererea Strategic Thinking Group a constat din două etape de colectare a datelor, desfășurate între 23-27 februarie 2026 și, respectiv, 3-13 martie 2026.
Pentru cercetare s-a utilizat tehnica interviului cu ajutorul unui chestionar.
Colectarea datelor s-a realizat prin metoda CATI (interviuri telefonice), cu un eșantion de 1100 de persoane pentru fiecare rundă de colectare.
Continuarea articolului este prezentată în cele ce urmează.
Citește șiȘeful Anthropic ar urma să ia cina alături de Donald Trump, după luni întregi de conflicte cu Guvernul SUA
În opinia românilor, un aspect de importanță majoră este acela că corupția rămâne percepută drept cea mai semnificativă provocare pentru securitatea națională, cu un procent de 35,3%, fiind urmată de dezinformarea și manipularea opiniei publice, care a înregistrat 19,4%, și de instabilitatea economică, care a ajuns la 18,7%.
Rezultatele sondajului sunt următoarele:
Sondajul INSCOP a scos la iveală datele complete ale cercetării.
România se confruntă în continuare cu provocări semnificative în ceea ce privește securitatea națională, potrivit rezultatelor unui sondaj recent realizat de INSCOP.
În cadrul acestui studiu, corupția a fost identificată drept principala amenințare la adresa securității naționale.
Pentru cetățenii români, această problemă rămâne o preocupare majoră.
Sondajul a scos în evidență faptul că corupția continuă să fie o problemă critică pentru țară.
Rezultatele acestui studiu au fost obținute prin intermediul unui sondaj de opinie.
România este percepută ca fiind sigură sau nesigură în diferite proporții, conform unui sondaj recent.
Siguranța națională este evaluată astfel: 17.9% dintre români consideră că este foarte sigură, în timp ce 33.2% o văd ca fiind mai degrabă sigură.
Pe de altă parte, 27% dintre respondenți se declară mai degrabă nesiguri, iar 19.4% consideră că este foarte nesigură.
De asemenea, 2.4% dintre cei chestionați nu au oferit un răspuns.
Percepția securității naționale în România variază semnificativ în funcție de opțiunile politice și de caracteristicile demografice.
Astfel, PNL și USR sunt partidele ale căror votanți consideră în mare măsură România o țară sigură, la fel cum o percep bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, precum și locuitorii din București și din urbanul mare.
Pe de altă parte, votanții AUR, femeile, persoanele peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural sunt cei care în special consideră România o țară nesigură.
Elementele care amenință securitatea națională sunt considerate a fi extrem de importante.
Securitatea națională este afectată de mai mulți factori.
35.3% dintre cei chestionați identifică corupția ca fiind cea mai mare amenințare la adresa securității naționale a României.
În același timp, 19.4% dintre respondenți menționează dezinformarea și manipularea opiniei publice, inclusiv știri false și influențarea proceselor democratice, drept principala preocupare.
18.7% consideră că instabilitatea economică reprezintă un pericol major, în timp ce 5.8% se tem de un atac militar extern asupra teritoriului național.
De asemenea, 5.3% dintre cei chestionați sunt îngrijorați de influența politică străină.
Atacurile cibernetice asupra infrastructurii critice, cum ar fi rețelele de energie, băncile și spitalele, sunt considerate o amenințare de 4.3% dintre români.
Criza energetică este menționată de 3% dintre respondenți, actele de terorism și sabotaj de 1.1%, iar acțiunile de spionaj de 0.9%.
2% dintre cei chestionați precizează că există alte pericole.
4.1% dintre respondenți nu au oferit un răspuns.
România se confruntă cu o posibilă implicare într-un conflict militar la scară largă.
În cadrul unui sondaj desfășurat între 23 și 27 februarie, perioadă care precede un anumit eveniment referitor la Iran, s-a înregistrat că 31% dintre cei care au participat declară o îngrijorare extremă cu privire la posibilitatea ca România să fie implicată într-un conflict în următorii ani. Aceasta reprezintă o scădere comparativ cu 36,9% înregistrat în sondajul efectuat între 3 și 13 martie. Pe de altă parte, 33,1% dintre participanți au exprimat o oarecare îngrijorare, în timp ce 31,1% au raportat același nivel de îngrijorare în sondajul anterior. În ceea ce privește îngrijorarea redusă, 5,2% au răspuns oarecum neîngrijorați, față de 6,1% în sondajul din martie. În plus, 29,1% au declarat că sunt foarte puțin îngrijorați sau deloc, spre deosebire de 25,2% în sondajul realizat între 3 și 13 martie. Doar 1,6% au răspuns că nu știu sau nu răspund.
Anumite categorii de persoane se declară mai preocupate de riscul ca România să fie atrasă într-un conflict militar în perioada următoare: printre acestea se numără alegătorii PSD și AUR, femeile, persoanele cu vârste cuprinse între 30 și 44 de ani, cei cu studii primare, precum și locuitorii din zonele rurale.
Pe de altă parte, cele mai puțin îngrijorate sunt anumiți alegători: cei ai PNL și USR, bărbații, tinerii cu vârsta sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și din marile orașe, precum și angajații din sectorul privat.
În domeniul alianțelor politice și militare, anumite evoluții au fost consemnate.
76.8% dintre respondenți sunt de părere că orientarea României ar trebui să fie către blocul occidental, alcătuit din Uniunea Europeană, SUA și NATO, procentaj care înregistrează o scădere în comparație cu 77% din ianuarie 2022 și 87.5% din decembrie 2024. Pe de altă parte, 10.1% dintre cei chestionați consideră că direcția corectă pentru România ar fi către Est, adică Rusia și China, ceea ce reprezintă o scădere față de 10.4% în ianuarie 2022 și 4.1% în decembrie 2024. În același timp, 13.1% dintre respondenți fie nu au cunoștințe despre acest subiect, fie nu au dorit să răspundă, în comparație cu 12.6% în ianuarie 2022 și 8.4% în decembrie 2024.
Orientarea României către Vest este considerată oportună de către anumite categorii de populație, printre care se numără cei care au votat pentru PSD, PNL și USR, tinerii cu vârsta sub 30 de ani, persoanele cu vârsta peste 60 de ani, precum și locuitorii din Capitală.
În schimb, orientarea către Est este susținută în special de către cei care au votat pentru AUR, persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 44 de ani, precum și de către angajații din sectorul privat.
România se confruntă cu o posibilă retragere din Alianța Nord-Atlantică.
Proporția de respondenți care consideră că România ar trebui să se retragă din NATO este de 11.8% (în scădere față de 18.7% în ianuarie 2022 și 8.1% în decembrie 2024).
Pe de altă parte, 84.4% dintre cei intervievați sunt de părere că România nu ar trebui să părăsească alianța militară (în creștere față de 76.2% în ianuarie 2022 și în scădere față de 88.1% în decembrie 2024).
În ceea ce privește cei care nu au oferit un răspuns, 3.8% dintre respondenți se situează în această categorie (în scădere față de 5.1% în ianuarie 2022, dar similar cu 3.8% în decembrie 2024).
Consideră că România ar trebui să părăsească NATO, în special: cei care votează pentru AUR, persoanele cu vârste între 30 și 59 de ani, cei care locuiesc în zonele rurale, precum și angajații din sectorul privat.
Retragerea României din cadrul Uniunii Europene rămâne un subiect de interes, însă în acest context nu s-a discutat despre această problemă.
22.2% dintre cei chestionați consideră că ieșirea României din Uniunea Europeană este o opțiune viabilă, spre deosebire de 25.2% care împărtășeau această părere în ianuarie 2022 și 9.4% în decembrie 2024. Pe de altă parte, 74.4% declară că nu sunt de acord cu o astfel de ieșire, procentaj care se compară cu 71.7% înregistrat în ianuarie 2022 și 88.1% în decembrie 2024. În același timp, 3.4% fie nu au cunoștință despre această chestiune, fie aleg să nu ofere un răspuns, în comparație cu 3.1% în ianuarie 2022 și 2.5% în decembrie 2024.
O parte din populație consideră că ieșirea României din Uniunea Europeană este oportună, în special printre cei care susțin AUR și cei care lucrează în sectorul privat.
Această percepție se reflectă în rândul angajaților din sectorul privat și votanților AUR.
O posibilă confruntare militară cu Iranul a fost considerată de mulți experți ca fiind extrem de îngrijorătoare.
Opiniile despre acțiunile militare ale Statelor Unite ale Americii și Israelului împotriva Iranului sunt împărțite, potrivit rezultatelor unui sondaj. 11.9% dintre cei care au participat consideră aceste acțiuni ca fiind extrem de justificate. Pe de altă parte, 21.1% le consideră justificate în mare parte, în timp ce 26.5% le văd ca fiind mai degrabă injustificate și 21.4% ca fiind complet injustificate. În plus, 19% dintre respondenți nu au oferit un răspuns.
Extinderea capacităților nucleare ale Franței a fost reflectată într-un context mai larg de securitate națională, potrivit unui sondaj recent realizat de INSCOP.
Potrivit rezultatelor, corupția rămâne o preocupare majoră, fiind considerată cea mai mare amenințare la adresa securității naționale.
Această percepție a fost exprimată în urma unui sondaj care a evaluat opiniile publicului cu privire la factorii care pot afecta stabilitatea și securitatea națională.
Rezultatele acestui sondaj au arătat că corupția este văzută ca o problemă critică care necesită atenție și acțiune din partea autorităților.
În cadrul dezbaterilor privind extinderea „umbrelei nucleare” a Franței, rezultatele unui sondaj arată că 22.2% dintre români sunt complet de acord cu participarea României la un proiect european de acest fel, în timp ce 17.1% sunt mai degrabă de acord. Pe de altă parte, 13.8% sunt mai degrabă împotrivă, iar 37.2% sunt complet împotrivă. În același timp, 9% declară că nu au cunoștințe suficiente pentru a se pronunța, iar 0.7% nu au răspuns.
O adeziune superioară mediei se înregistrează în rândul susținătorilor PNL și USR, a tinerilor cu vârsta sub 30 de ani, a persoanelor cu studii superioare, precum și a locuitorilor din București și din mediul urban dezvoltat.
Pe de altă parte, locuitorii din urbanul mic, persoanele cu vârsta peste 60 de ani și votanții AUR sunt mai puțin de acord, procentul de dezacord fiind superior mediei.
În contextul securității naționale, prezența armelor nucleare de origine franceză constituie un subiect de interes major.
Armele nucleare franceze sunt găzduite pe teritorii care rămân nespecificate public.
În ceea ce privește acceptarea armelor nucleare franceze pe teritoriul României, 12.6% dintre cei care au participat la sondaj au declarat că sunt complet de acord cu această idee. Pe de altă parte, 12.1% au arătat că sunt mai degrabă de acord, în timp ce 16% sunt mai degrabă împotrivă, iar 52.9% sunt complet împotrivă. În plus, 5.6% au răspuns că nu sunt siguri sau nu pot evalua situația, iar o mică parte, 0.7%, nu a oferit niciun răspuns.
Rezultatele unui anumit segment al populației României arată o susținere mai puternică pentru găzduirea armelor nucleare franceze pe teritoriul național.
Printre aceștia se numără votanții PNL și USR, persoanele cu vârsta sub 30 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din București, care manifestă un grad ridicat de acordare.
Pe de altă parte, anumite grupuri demografice exprimă un nivel mai ridicat de dezacord, și anume: votanții AUR, persoanele cu vârsta peste 60 de ani și cele cu educație medie.
Țările care inspiră încredere sunt considerate un factor cheie în evaluarea securității naționale, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP.
În cadrul acestui sondaj, corupția a fost identificată ca fiind principala amenințare la adresa securității naționale.
Rezultatele acestui studiu de opinie au oferit informații prețioase privind percepțiile cetățenilor cu privire la factorii care influențează securitatea națională.
Sondajul INSCOP a scos în evidență faptul că corupția rămâne o problemă majoră care afectează încrederea în instituții și în capacitatea acestora de a asigura securitatea națională.
55.8% dintre participanții la sondaj declară că au o încredere foarte mare și destul de mare în SUA, în timp ce 46.8% au aceeași încredere în Marea Britanie. De asemenea, 41.9% au încredere în Franța, 41.7% în Germania și 41.6% în Polonia. În ceea ce privește încrederea în țările vecine, 29.9% dintre respondenți au încredere în Republica Moldova, 29.2% în Bulgaria, 28.6% în Turcia și 21.2% în Serbia. Pe de altă parte, 20.1% au încredere în Ungaria, 16.8% în Ucraina și doar 12.6% în Rusia.
Votanții PSD și AUR, persoanele cu vârsta peste 60 de ani, precum și anumiți alegători au tendința de a avea încredere în SUA.
În schimb, votanții PNL și USR, bărbații, persoanele tinere sub 30 de ani, cei cu educație superioară, precum și locuitorii din București și din mediul urban mare, acordă mai multă încredere Marei Britanii.
De asemenea, încrederea în Franța este mai ridicată în rândul votanților PNL și USR, bărbaților, tinerilor sub 30 de ani și persoanelor cu educație superioară.
Mai mult, votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară și locuitorii din București și din urbanul mare au o încredere mai mare în Ucraina decât restul populației.
În ceea ce privește Rusia, în special votanții AUR, tinerii sub 30 de ani și angajații din sectorul privat manifestă încredere.
În cazul unui atac, entitatea responsabilă cu apărarea ar juca un rol crucial în protejarea securității naționale.
38.3% dintre respondenți consideră că NATO are un rol primordial în protecția împotriva unui atac, prin activarea Articolului 5. Pe de altă parte, 27.6% dintre participanți menționează parteneriatele strategice bilaterale ale României, de exemplu cu Franța, Germania și Marea Britanie, ca fiind esențiale în acest context. În plus, 19.6% dintre cei chestionați consideră că Armata României ar trebui să joace un rol principal, în timp ce 8.6% se bazează pe Uniunea Europeană și pe cooperarea militară dintre statele membre. În cele din urmă, 5.9% dintre respondenți fie nu cunosc răspunsul, fie nu au dorit să răspundă.
Tratatul fundamental al Alianței Nord-Atlantice impune respectarea Articolului 5 ca o obligație esențială pentru statele membre, garantând solidaritatea și securitatea colectivă.
Articolul 5 al tratatului NATO prevede că în cazul unui atac asupra unui stat membru, celelalte țări membre sunt obligate să acorde asistență, inclusiv militară. Rezultatele unui sondaj recent arată că majoritatea respondenților consideră că Statele Unite ale Americii și-ar respecta această obligație în cazul în care România ar fi atacată, procentul acestora fiind de 75.6%. În ceea ce privește alte țări europene, 69.4% dintre respondenții din Germania, 69.3% din Franța, 63.9% din Marea Britanie, 61.7% din Polonia și 40.6% din Ungaria împărtășesc aceeași opinie.
Sondaj INSCOP: anumite categorii de populație consideră în proporții mai mari decât media că diverse țări membre NATO și-ar respecta obligațiile în cazul unui atac militar asupra României.
Astfel, votanții AUR și PSD, persoanele de peste 60 de ani sunt de părere că SUA ar respecta obligația prevăzută de NATO.
În ceea ce privește Germania, cei care au această opinie sunt votanții PSD, PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din Capitală și angajații din sectorul public.
Franța și-ar respecta obligațiile
în cazul unui atac militar mai ales pentru votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din Capitală, angajații din sectorul public.
Aceleași categorii de populație, adică votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din Capitală, angajații din sectorul public, consideră că Marea Britanie și-ar respecta obligațiile în cazul unui atac militar asupra României.
Pe de altă parte, votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani și persoanele peste 60 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare au încredere că Polonia ar respecta Articolul 5 din NATO.
În sfârșit, tinerii sub 30 de ani și angajații din sectorul public consideră într-o proporție mai mare ca restul populației că Ungaria va respecta obligația Articolul 5 din NATO.
O creștere a fondurilor alocate pentru sectorul apărării a fost înregistrată.
Cheltuielile pentru apărare au cunoscut o tendință de creștere.
Această evoluție a fost observată în contextul discuțiilor despre corupția ca amenințare la adresa securității naționale, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP.
75.6% dintre cei care au participat la sondaj consideră că o creștere substanțială a cheltuielilor de apărare ar fi o decizie înțeleaptă pentru România, în scopul de a-și asigura suveranitatea națională în fața unei posibile agresiuni militare. Pe de altă parte, 21.5% sunt de părere că această abordare nu este una bună. În același timp, 2.9% dintre respondenți nu au oferit un răspuns clar la această întrebare.
Creșterea cheltuielilor pentru apărare este mai puternic susținută de către alegătorii PSD, PNL și USR, precum și de persoanele cu vârsta peste 60 de ani. Pe de altă parte, angajații din sectorul privat, alegătorii AUR și persoanele cu vârste cuprinse între 30 și 44 de ani sunt cei mai sceptici în legătură cu o astfel de creștere.
Securitatea națională este profund influențată de investițiile în sectorul apărării, conform unui anumit context.
61.3% dintre respondenți consideră că sprijinirea investițiilor în domeniul apărării de către stat este extrem de crucială. Pe de altă parte, 24.2% dintre aceștia consideră acest aspect relativ important. În același timp, numai o mică parte a respondenților, adică 3.4%, consideră că este oarecum lipsit de importanță, în vreme ce 9.6% declară că este foarte puțin important sau chiar deloc important. În plus, 1.4% dintre cei chestionați afirmă că nu au cunoștințe suficiente sau refuză să răspundă.
România figurează pe lista producătorilor de armament la nivel internațional.
69.2% dintre cei care au participat la sondaj sunt de părere că fabricarea de armament și echipamente militare în țară este extrem de semnificativă.
Pe de altă parte, 19.5% consideră acest aspect relativ important, în timp ce 6.3% îl văd ca fiind mai puțin relevant și 2.7% deloc relevant.
În același timp, 2.3% fie nu au cunoștință despre acest subiect, fie aleg să nu ofere un răspuns.
Îmbunătățirea infrastructurii industriale și a tehnologiilor avansate reprezintă un obiectiv strategic.
Această direcție de acțiune este considerată esențială pentru progresul economic și tehnologic.
69.3% dintre cetățenii români acordă o importanță deosebit de mare dezvoltării propriilor capacități industriale și tehnologice în domeniul apărării naționale.
În același timp, 22.1% consideră acest aspect relativ important.
Pe de altă parte, numai o mică parte a populației românești consideră că dezvoltarea capacităților industriale și tehnologice interne în sectorul apărării este 3.6% destul de puțin importantă, respectiv 3.3% complet nesemnificativă.
În ceea ce privește cei care nu au oferit un răspuns,
ponderea acestora este de 1.7%
.
Tehnologiile militare moderne sunt din ce în ce mai mult dezvoltate în sectorul privat, în cadrul industriei de apărare.
27.6% dintre respondenți consideră că sectorul privat autohton posedă o capacitate extrem de ridicată de a crea tehnologii militare moderne.
În acelaşi timp, un procent de 34% exprimă o încredere considerabilă, în timp ce 16.9% se declară relativ sceptici, iar 17.5% afirmă că au o încredere foarte scăzută sau inexistentă.
În plus, 3.9% fie nu au cunoștințe, fie aleg să nu ofere un răspuns.
Măsurile de garantare a securității naționale sunt prezentate într-un context mai amplu în raport cu percepțiile cetățenilor.
Securitatea națională rămâne o prioritate, iar soluțiile pentru asigurarea ei sunt obiectul unor analize detaliate.
România se confruntă cu opinii diverse privind soluțiile pentru securitatea națională. 50% dintre cetățenii români consideră că progresul tehnologic și dezvoltarea capacităților de apărare autohtonă constituie cheia pentru asigurarea securității naționale. Pe de altă parte, opuțiunea privind garanțiile internaționale de securitate este împărtășită de 14,8% dintre respondenți. În plus, 13,3% dintre românii chestionați optează pentru achiziționarea de tehnologie militară de la partenerii internaționali. Există și o pondere de 12,4% care susține că menținerea neutralității în cadrul alianțelor militare ar fi strategia cea mai eficientă. În același timp, 9,5% dintre cei chestionați nu au oferit un răspuns la această întrebare.
Capacitățile de apărare sunt pe punctul de a fi consolidate prin integrarea tehnologiei dronelor.
În legătură cu chestiunea integrării sistemelor de aer fără pilot în capacitățile de apărare ale României, 36% dintre respondenți au exprimat un acord puternic. Pe de altă parte, 36,2% au arătat un acord relativ puternic, în timp ce doar o mică parte a exprimat opinii mai puțin pozitive.
În plus, 4% dintre cei intervievați nu au avut o opinie sau nu au răspuns.
Tehnologiile militare avansate sunt dezvoltate de companii care primesc sprijin pentru proiectele lor.
În urma întrebării privind sprijinul statului român pentru firmele publice ori private care efectuează investiții în tehnologii militare moderne, 60.8% dintre respondenți au declarat că este imperativ ca statul să acorde acest sprijin, în timp ce 27% au considerat acest lucru probabil. Pe de altă parte, 3.9% dintre participanți au afirmat că sprijinul statului este probabil inutil, iar 6.1% au răspuns ferm că nu este necesar. 2.1% dintre respondenți nu au oferit un răspuns.
Privat de context, un fenomen rămâne clar: percepția asupra războiului hibrid este analizată.
Rezultatele unui sondaj recent realizat de INSCOP au arătat că corupția este considerată de români cea mai mare amenințare la adresa securității naționale.
Această concluzie a fost obținută în urma unei cercetări care a evaluat diverse aspecte ale securității și amenințărilor.
În cadrul acestui studiu, s-a acordat atenție și altor factori care pot influența percepția asupra securității.
Corupția a fost identificată drept o problemă majoră care afectează securitatea națională.
Percepția asupra impactului acțiunilor de război hibrid asupra României variază în rândul celor care au participat la sondaj, 33.4% dintre aceștia considerând că țara este puternic afectată de astfel de acțiuni, care includ dezinformare, presiuni economice și atacuri cibernetice.
În același timp, 36.8% dintre respondenți estimează că impactul acestor acțiuni asupra României este destul de semnificativ.
Pe de altă parte, 12.4% dintre participanți consideră că efectele sunt relativ minore, în timp ce alți 12.4% afirmă că România este foarte puțin afectată sau deloc.
Nu în ultimul rând, 5% dintre cei intervievați fie nu au cunoștință, fie nu au dorit să răspundă la această întrebare.
Pericolul reprezentat de atacurile în spațiul cibernetic rămâne o preocupare semnificativă.
32.7% dintre cetățenii români evaluează riscul unor atacuri cibernetice grave asupra instituțiilor publice din România ca fiind extrem de ridicat, în timp ce 37.5% consideră acest risc destul de ridicat. Pe de altă parte, 15.8% dintre respondenți estimează acest risc ca fiind relativ scăzut, iar 11.5% consideră că este foarte scăzut sau inexistent. În același timp, 2.6% dintre participanții la sondaj nu au oferit un răspuns.
Programelor de pregătire destinate gestionării situațiilor de criză li se acordă o atenție deosebită.
În cadrul unei inițiative educaționale, programe de pregătire pentru piloții de drone vor fi implementate în instituții de învățământ liceale și superior tehnice.
Majoritatea covârșitoare a celor chestionați consideră că statul ar trebui să ofere programe de pregătire pentru piloții de drone în cadrul instituțiilor de învățământ liceal și superior tehnic, 81.4% declarându-se de acord cu această idee. Pe de altă parte, 16.7% din respondenți se pronunță împotriva acestei propuneri. În același timp, 1.9% dintre cei intervievați afirmă că nu au cunoștințe suficiente sau refuză să răspundă.
Strategii de identificare a informaţiilor false sunt esenţiale în procesul de consolidare a securităţii naţionale.
În acest context, detectarea dezinformării reprezintă un obiectiv cheie pentru instituţiile responsabile cu protecţia informaţională.
Majoritatea covârșitoare a celor care au luat parte la sondaj, 88.3%, sunt de părere că statul ar trebui să pună la dispoziția cetățenilor instrumente de pregătire pentru situații de criză, care să cuprindă strategii de identificare a dezinformării. Pe de altă parte, 10% consideră că nu ar trebui să fie oferite astfel de programe de către stat. În același timp, 1.7% nu au oferit un răspuns.
În domeniul asistenței de urgență, intervenții de prim ajutor sunt esențiale.
97.5% dintre participanții la sondaj sunt de părere că este necesar ca statul să ofere programe de pregătire cetățenilor pentru gestionarea situațiilor de criză, programe care să cuprindă și tehnici de prim ajutor. Pe de altă parte, 1.7% dintre respondenți consideră că nu este cazul ca statul să se implice în oferirea unor astfel de programe. De asemenea, 0.8% dintre cei chestionați nu au avut o opinie clară în această chestiune.
Procedurile de evacuare pentru situațiile de urgență au fost stabilite ca fiind vitale. Urgenta impune acțiuni rapide și eficiente.
Majoritatea covârșitoare a cetățenilor români consideră că statul ar trebui să pună la dispoziție programe de pregătire pentru situații de urgență, care să implice proceduri de evacuare, 94.4% fiind de părere că acest lucru este necesar. Pe de altă parte, 4.3% se declară împotrivă, în timp ce 1.4% fie nu au cunoștință despre acest subiect, fie aleg să nu răspundă.
COMENTARII / 0