Depozitele de gaze ale României sunt peste media Uniunii Europene și peste ținta de umplere de 80%, iar consumatorii casnici și sistemele centralizate de încălzire sunt asigurate atât în privința cantităților, cât și a prețurilor, a declarat luni Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei. Situația este însă diferită pentru marii consumatori industriali, pentru care statul nu dispune de resurse bugetare destinate compensării facturilor.
80% a fost stabilit prin legislația europeană cu termenul de 1 octombrie, iar producția internă va continua și în timpul iernii. Bușoi a subliniat însă că necesitatea reducerii deficitului bugetar restrânge posibilitatea introducerii unor noi măsuri de sprijin.
„Suntem cu depozitele peste media europeană și peste ținta de 80%, care a fost asumată prin legislația europeană pentru 1 octombrie. Vom continua producția și în timpul iernii. Consumatorii casnici sunt asigurați și ca preț, și ca volume, la fel și sistemele de încălzire centralizată. În schimb, sigur, nu avem încă o soluție și va trebui să o găsim împreună, în contextul nevoii de a reduce în continuare deficitul bugetar. Nu avem resurse bugetare pentru a acomoda noi cheltuieli sau pentru a sprijini diferența de preț din facturile marilor consumatori de electricitate și gaze naturale. Aici, evident, lucrurile sunt extrem de îngrijorătoare”, a declarat Cristian Bușoi la Forumul Gazelor Naturale, citat de Agerpres.
Citește șiArmata Română este pregătită pentru „orice scenariu care poate amenința Neptun Deep”, dă asigurări Ministerul Energiei
Potrivit acestuia, prețurile gazelor au ajuns în octombrie 2026 la un nivel de peste două ori mai mare decât în aceeași perioadă din 2025: „Vorbim despre prețuri la gaze de 80 de euro, față de octombrie 2025, când existau și oferte de 30-35 de euro, deci de peste două ori mai mari. Cauza principală o știm cu toții: conflictul din Orientul Mijlociu, blocarea Strâmtorii Ormuz, dar și deteriorarea unor capacități de producție din Qatar în primele zile ale conflictului, care necesită aproape un an pentru refacere. Ne confruntăm, astfel, cu o competiție puternică între Asia și Uniunea Europeană pentru gazul natural lichefiat care vine din Statele Unite ale Americii. Aici este foarte important să reafirm încă o dată sprijinul și parteneriatul esențial cu SUA. În 2022, fără gazul lichefiat, Uniunea Europeană ar fi intrat într-o criză profundă”.
Bușoi a declarat că nu anticipăm ca aceleași condiții din 2022 să se reîntoarcă.
Bușoi a oferit garanții că nu se așteaptă ca criza energetică din 2022 să se repete. El a menționat totuși că, în cadrul Uniunii Europene, persistă îngrijorări legate de evoluția prețurilor gazelor, care afectează atât costul electricității, cât și disponibilitatea cantităților necesare.
„Nu ne așteptăm la repetarea situației din 2022. Niciun expert și nici analiza ultimului Consiliu Energie de la Dublin, la care au participat miniștrii Energiei din Uniunea Europeană, nu indică această direcție. Există însă multă îngrijorare în Uniunea Europeană în ceea ce privește prețul gazelor naturale, care, evident, influențează prețul electricității. Avem și scrisoarea comisarului european pentru Energie și Locuințe, Dan Jørgensen. Există și unele temeri legate de accesul efectiv la cantități, dincolo de prețurile foarte mari. Fiind cel mai mare producător de gaze naturale din Europa în acest moment, România are o oarecare protecție”, a afirmat acesta.
Reprezentantul Ministerului Energiei a afirmat că reînceperea Strâmtorii Ormuz ar putea determina o oarecare normalizare a prețurilor. În perspectiva sa, Uniunea Europeană trebuie să mențină condiții favorabile pentru investițiile în producția de gaze pe teritoriul său, chiar dacă finanțările europene sunt orientate în principal către energia regenerabilă și tehnologiile curate.
„Odată cu redeschiderea Strâmtorii Ormuz, se așteaptă și o oarecare normalizare a prețurilor. Uniunea Europeană trebuie să accepte că proiectele de gaze naturale trebuie susținute în continuare. Nu vorbim despre finanțare, granturi sau alte instrumente europene, pentru că înțelegem că accentul este pus pe tehnologiile curate și pe regenerabile, ci despre menținerea unor condiții atractive în privința finanțării oferite de băncile comerciale și a procedurilor de autorizare. Am spus constant, la ultimele șase-șapte reuniuni ale Consiliului Energie la care am participat, că este mai avantajos pentru Uniunea Europeană să producă gaze naturale pe teritoriul său. Tehnologiile sunt de ultimă generație, iar investițiile aduc locuri de muncă și taxe. În privința protecției mediului, avem garanția unor standarde mult mai înalte decât în unele țări din care Uniunea Europeană importă gaze naturale. Atunci, de ce să nu facem aceste investiții pe teritoriul Uniunii Europene, mai ales că trebuie să eliminăm total importurile din Rusia?”, a concluzionat Bușoi.
COMENTARII / 0