Criza politică ascunsă: De ce banii din elicopter nu mai ajută

În spatele crizei politice actuale, generată de destrămarea coaliției și retragerea PSD din guvern, condus de Ilie Bolojan, se află factori mai profundi decât „simplele manevre” politice, susține jurnalistul Cristian Grosu de la Curs De Guvernare, într-un articol publicat de HotNews. Articolul prezintă

argumentele acestuia

• nu sunt oferite

într-un articol de opinie.

Citește șiJaponia îmbunătățește regulile rezidenților permanenți, taxele 20

Numai atunci când se examinează fundamentele celor două formațiuni politice pot apărea, în cele din urmă, întrebări pertinente. Care ar fi traiectoria actuală a PNL-ului în absența unei personalități precum Bolojan? Și cum ar putea evolua PSD-ul odată cu sosirea lui Bolojan?

Decizia PSD de a părăsi guvernul, ca urmare a retragerii sprijinului politic acordat premierului Bolojan, dezvăluie o problematică mai complexă decât jocurile politice superficiale.

Se pare că rădăcinile acestui fenomen politic indică faptul că, indiferent de context și de persoana care ocupă funcția de premier, PSD ar manifesta același tip de comportament, fiind nevoie de doar câteva luni pentru ca partidul să reînceapă ofensiva. PSD traversează un moment de instabilitate fundamentală, iar PNL nu se află la o distanță prea mare de a manifesta un simptom asemănător, pe care îl vom detalia ulterior.

Se observă o situație cunoscută sub numele de „mamutul pitic”, care a devenit o problemă semnificativă. Acest fenomen are implicații majore asupra economiei și societății.

În contextul PSD, un fenomen biologic cunoscut sub numele de „mamutul pitic” merită să fie menționat, fiind inspirat din lumea animală. Acesta prezintă interes atunci când analizăm anumite situații.

Pe teritoriul actual al Statelor Unite ale Americii, mamuții de uscat atingeau 4 metri în înălțime și o masă de aproximativ 8 tone.
În schimb, o specie izolată pe insulele din largul coastelor Californiei, cunoscută sub numele de insulele Channel, a suferit modificări considerabile, reducându-se la o înălțime de cel mult 2 metri și o masă de aproximativ o tonă.
Această micșorare, care a avut loc pe parcursul a zeci de mii de ani, a fost determinată de necesitatea de adaptare la un mediu cu resurse limitate.
Pentru a supraviețui, aceste animale au fost nevoite să-și ajusteze fiziologia pentru a economisi hrană și energie.
Doar mamuții care au continuat să trăiască în zone cu resurse abundente, pe continent, au păstrat dimensiunile lor inițiale.

În perioada care a precedat 2024, PSD a dominat scena politică, fiind considerat partidul care deținea controlul asupra administrației și instituțiilor statului, având o influență semnificativă în economie și în administrațiile locale și centrale. Ulterior, însă, s-a înregistrat o scădere abruptă a popularității sale în urma sondajelor, iar electoratul său a început să se îndrepte în masă către AUR, ceea ce a dus la o diminuare considerabilă a capitalului său politic, similar unei secete care duce la evaporarea resurselor. În prezent, perspectivele de revenire la statutul său anterior de lider al politicii românești par a fi compromise, deoarece resursele disponibile au devenit mai limitate, necesitând acum să fie distribuite între un număr mai mare de entități.

În ciuda eforturilor susținute, partidul traversează o perioadă de scădere drastică, de aproximativ două-trei ori mai mică decât în urmă cu două legislaturi. Rezultatele sondajelor recente variază, indicând valori de 15-16%, 18% sau 20%, confirmând tendința de coborâre. Partidul nu a reușit să-și îmbunătățească poziția electorală nici prin exploatarea resurselor guvernamentale, nici prin criticarea măsurilor implementate de guvernul Bolojan, din care făcea anterior parte.

Strategiile PSD implementate până în prezent și-au pierdut eficacitatea. Acest fenomen ridică întrebări cu privire la abordările viitoare ale partidului.

În esență, fenomenul de dezertare a alegătorilor PSD către partidul AUR pune în evidență o realitate stringentă pentru social-democrați: abordările care le-au asigurat timp de trei decenii statutul de forță dominantă nu mai sunt eficiente. Metodele respective, care au fost extrem de costisitoare, s-au dovedit a fi ineficace.

În perioada electorală, strategia PSD a constat în distribuirea de fonduri suplimentare, acestea fiind însă împrumutate, sub formă de majorări salariale, pensii și beneficii sociale. În anul 2024, deși guvernul a alocat aproximativ 5% din PIB pentru astfel de cheltuieli electorale, rezultatele PSD au fost considerabil mai mici decât cele ale partidului AUR.

De asemenea, 9,3% din PIB reprezintă creșterea deficitului, iar injectarea de fonduri în consum a rezultat într-o expansiune economică de 0,9% din PIB, ceea ce demonstrează că strategia de creștere economică centrată pe importuri nu mai este eficientă și că în prezent nu dispunem de o alternativă viabilă.

În alegerile viitoare, 40% din administrația publică aflată sub controlul PSD nu a reprezentat un avantaj suficient de puternic pentru a propulsa propriul candidat, Marcel Ciolacu, în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2024.

Nu a fost suficient

pentru a-și atinge obiectivul, în ciuda mașinăriei de vot formate din numeroși primari și a accesului la resursele bugetare aferente.

Este evident că formțiunea politică se confruntă cu o perioadă de dezorientare accentuată și că procesul de dezintegrare a început să aibă loc, toate acestea fiind cauzate de insuficiența resurselor, care o relegă la statutul de „mamut pitic”, sub pragul de 20%.

În prezent, niciuna dintre strategiile anterioare nu pare să mai dea rezultate, ceea ce explică de ce PSD a decis să nu mai aștepte 2027 pentru a implementa noi măsuri financiare, cum ar fi distribuirea de fonduri suplimentare pentru pensii și primăriile comunale, și a optat în schimb pentru o abordare mai radicală. Această nouă strategie implică destabilizarea guvernării și accentuarea incertitudinii politice, cu scopul de a se prezenta ulterior ca o soluție de salvare. În mod ironic, această postură de „salvator” este una pe care Ilie Bolojan o contestă, partidul păstrând probabil controlul asupra acestui concept.

Se ridică îngrijorarea cu privire la posibilitatea apariţiei unui sistem politic iliberal similar celui condus de Fidesz, care să pună în pericol valorile democratice. Deocamdată, situația rămâne incertă.

În esență, aceasta este situația care a dus la criza politică, iar consecințele acesteia, precum convulsiile interne, reprezintă o parte a procesului de restructurare a puterii în cadrul unui partid. Olguța Vasilescu și Claudiu Manda sunt exemple de figuri politice care ilustrează această realitate. În acest context, există un risc semnificativ pentru întreaga scenă politică românească și pentru direcția de politică externă a României, deoarece aripa pro-estică a PSD, inclusiv linie Stănescu, Firea, Ponta, ar putea să colaboreze cu AUR pentru a crea un pol iliberal similar cu Fidesz-ul din Ungaria, care a dominat politica ungară pentru 16 ani.

Nu este o situație similară, deoarece România are o poziție geografică mai la est și este mai puternic influențată de factori externi decât Ungaria.

Acest fenomen ridică îngrijorări legate de impactul asupra politicii interne și externe a României.

În PNL, scenariul nu este cu mult diferit, însă particularitățile sunt altele: imaginați-vă ce impact ar avea asupra liberalilor, care în prezent au aproximativ 15-16% din sprijin, dacă ar lipsi personalitatea unică a lui Ilie Bolojan, om cu un capital de încredere considerabil, de circa 25%, fiind al doilea, împreună cu Nicușor Dan, după George Simion ca nivel de încredere.

În interiorul PNL, manevrele politice din centru au creat o fisură între partid și electoratul său, precum și între partid și propria doctrină – PNL reușind să mențină un scor de două cifre doar datorită atașamentului disperat față de personalitatea unui lider.

Un fenomen electoral deosebit de interesant a apărut în urma desfășurării alegerilor locale care au avut loc într-un singur tur.

Într-un episod recent al podcastului Curs De Guvernare „Spiritul Timpului”, sociologul Cristian Andrei, fondatorul Agenției de Rating Politic, a oferit o explicație pertinentă pentru situația actuală a PSD și PNL: alegerile locale organizate într-un singur tur au generat un scenariu paradoxal în care partidele primesc primari, dar aceștia nu reflectă neapărat electoratul real. Acest sistem electoral a dus la o demobilizare politică în administrația locală, unde un primar în funcție are o probabilitate de 90% să fie reales, indiferent de performanță. În același timp, electoratul tinde să se deconecteze de partidul său, deoarece alegătorii care au votat cu un anumit partid la alegerile locale, de exemplu cu 30% pentru PSD sau PNL, se pot reorienta către alte partide, precum AUR, la alegerile parlamentare, fenomen observat și în cazul susținătorilor lui Călin Georgescu.

În acest context, se exercită o presiune suplimentară generată de manevrele complexe ale grupărilor economice influente din cadrul serviciilor secrete, care manipulează scena politică prin susținerea sau destabilizarea unor entități politice efemere, acutizând crizele sau reorientând politicile publice pentru a favoriza anumite ecosisteme de afaceri care se dezvoltă în afara atenției publice.

Perspectivele nu par deloc încurajatoare.

La nivel european, scenariul este la fel de neliniștitor: în Franța, o manevră politică abilă este în curs de desfășurare pentru a împiedica partidul condus de Marine Le Pen să accedă la putere, în timp ce în Germania, coaliții guvernamentale eterogene, formate din partide cu viziuni profund divergente, se încheie pentru a ține AfD departe de putere.

Perspectivele pentru alegerile din 2028 sunt sumbre – partidele predominante au abandonat doctrinele clare, iar pericolul cel mai mare vine dinspre stânga, unde curentul social-democrat, bazat pe sprijinul maselor, a pierdut zeci de procente în favoarea partidelor populiste. În acest context, metoda de stimulare economică prin distribuirea de fonduri nu mai este eficientă, deoarece tradiția politică și instinctul natural al alegătorilor resping vechile angajamente și practici.

Este posibil ca fenomenul să aibă o cauză și mai profundă: partidele politice tind să exploateze în principal slăbiciunile alegătorilor, acordând mai puțină atenție calităților și virtuților tradiționale care definesc identitatea celui de rând.

În cele din urmă, care este motivul pentru care o strategie de promovare a conștientizării și raționalității nu ar putea fi implementată pe Tiktok, înlocuind astfel campaniile de manipulare și auto-victimizare? Tiktok este platforma unde această abordare alternativă ar putea fi testată.

O soluție temporară ar trebui să fie găsită pentru a sprijini un guvern care să poată implementa o strategie economică pentru România până la următoarele alegeri, perioadă care coincide cu unul dintre cele mai critice momente pentru economia europeană și globală.

În acest moment, se ridică o întrebare pertinentă: ce impact ar avea asupra PNL-ului lipsa unei personalități precum Bolojan? Și cum ar influența prezența sa în rândurile PSD configurația politică actuală?

Articolul inițial, semnat de CursDeGuvernare, a fost deja disponibil publicului.