Criza politică din România, un cadou pentru Rusia lui Putin

Anumite evoluții politice din capitala României sunt privite cu îngrijorare la nivel internațional, acestea putând avea un impact destabilizator asupra unei țări membre a Uniunii...

Anumite evoluții politice din capitala României sunt privite cu îngrijorare la nivel internațional, acestea putând avea un impact destabilizator asupra unei țări membre a Uniunii Europene.

Nu există soluții imediate

pentru stabilizarea situației politice din România, după retragerea PSD de la guvernare, subiect care a făcut obiectul unor articole publicate în presă internațională.
În același timp, criza politică din România se potrivește obiectivelor propagandei ruse care militează împotriva valorilor europene.

Citește șiSiegfried Mureșan trimite ultimul mesaj înaintea votului decisiv

Articolul continuă după această secțiune.

Motivația din spatele interesului Rusiei devine evidentă atunci când analizăm modul în care Cosmin Popa, istoric, explică situația pentru G4Media.
Potrivit acestuia,

„Este clar că toate crizele și rezultatele alegerilor, mă refer la cele din Bulgaria în special, alimentează speranțele Rusiei pentru formarea unui lanț de state ostile Ucrainei în Europa Centrală și de Sud-Est”

.
În esență, Rusia se bucură de aceste evoluții, în special de cele din Bulgaria și din România.

În opinia istoricului Cosmin Popa, evenimentele actuale din Europa Centrală și de Sud-Est au efectul de a constitui o nouă sursă de sprijin pentru regimul prezidat de Putin.
Nu toate aceste evenimente, însă, au acest impact.

„Ceea ce se întâmplă în Europa Centrală și de Sud-Est, în momentul de față, sigur, nu în totalitate, reprezintă o nouă gură de oxigen pe care o primește regimul lui Putin”

În Rusia lui Putin, scena politică românească actuală este privită cu un anumit optimism.
Putin și administrația sa urmăresc cu interes evenimentele din România.
În acest context, presa din Rusia a manifestat un interes deosebit pentru evoluțiile politice din România.

România a devenit subiectul unui nou val de critică din partea unui important organ de presă aliat cu Putin.
pravda.ru consideră că „România a produs o nouă fisură în cadrul Uniunii Europene”.
Această fisură reprezintă o problemă gravă în rândul factorilor de decizie ai unei țări din Europa de Est.
Se preconizează că această situație ar putea duce la o reorientare majoră a politicii externe a acestei țări.
În opinia pravda.ru, destrămarea coaliției politice actuale este o consecință directă a unor presupuse fraude electorale comise în timpul alegerilor prezidențiale.

În urma lecturii acelei publicații, Rușii sunt informați că guvernul actual a procedat deja la vânzarea unor companii de valoare din portofoliul deținut de stat.

În urma acuzațiilor aduse de PSD, potrivit cărora premierul a efectuat vânzarea de active de stat în cadrul unor companii energetice și miniere grafit, precum și a unei întreprinderi producătoare de grafen, și a altor bunuri fără a avea loc o consultare publică,

„Bolojan a declarat în mod public că nu are de gând să demisioneze de bunăvoie”

, informează pravda.ru.

Ziarul Pravda relatează că, dacă alegerile anticipate au loc, partidul AUR, care conduce în prezent sondajele, „ar putea obține o majoritate și va fi împotriva acordării de ajutor militar suplimentar Ucrainei și va susține abandonarea poziției ferme anti-ruse a UE”.

Se preconizează că sanctiunile împotriva Rusiei vor deveni în curând o amintire, odată cu evoluțiile politice recente din Ungaria, Bulgaria și, fără nicio îndoială, România.

Pe site-ul pravda.ru se afirmă că Rusia va înceta în curând să mai suporte sancțiuni, în cazul în care guvernele din Slovacia, Ungaria și Bulgaria își vor continua abordarea pragmatică față de Rusia.
Se preconizează că România va adopta aceeași poziție într-un viitor apropiat.

Turbulențele politice din România au ajuns în atenția presei ruse, relatează Gazeta.ru, care menționează că președintele României a recunoscut situația de instabilitate politică generată de demisia prim-ministrului.
Această situație este analizată în contextul problemelor din cadrul Coaliței de la București, potrivit spuselor președintelui Nicușor Dan.
Gazeta.ru face, de asemenea, o conexiune cu afirmațiile lui Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, care a discutat, într-o

declarație de presă

, despre posibilitatea unei „dezghețări” după alegerile care au avut loc în Ungaria și Bulgaria.

Moscova a luat act Peskov cu interes de afirmațiile făcute de maghiari și de rezultatele scrutinului electoral din Bulgaria.

„Rusia nu a respins niciodată dialogul; dimpotrivă, noi căutăm dialogul”

,
a afirmat Peskov referitor la legăturile cu națiunile europene.

Vzgliad, o publicație cu orientare pro-guvernamentală, a publicat un articol despre situația politică din București.
Vz.ru relatează că coaliția de guvernământ pro-europeană din România se află într-o perioadă de instabilitate extrem de gravă, fiind foarte aproape de un

colaps

.

Turbulența politică din țară stârnește îngrijorare în rândul celor care investesc și al instituțiilor care evaluează riscurile financiare, deoarece avertizează că este nevoie de stabilitate pentru a diminua deficitul bugetar record și a păstra calificativul de creditare al României.

Începând de luni, vom avea o nouă realitate politică

, declara Sorin Grindeanu.

O situație de criză politică a apărut într-o țară europeană ca urmare a implementării unor măsuri de austeritate, relatează lenta.ru, un site de știri cu legături strânse cu Kremlinul.
Dezbaterile economice sunt punctul central al articolului, care prezintă criza ca fiind rezultatul direct al lunilor de discuții aprinse pe tema politicii de austeritate din România.
Aici, dificultățile economice sunt strâns legate de cel mai mare deficit bugetar din cadrul UE, pe care autoritățile române încearcă să-l soluționeze prin reducerea cheltuielilor.

În România, un nou slogan a luat naștere, având o tentă rusesc, care afirmă în mod ferm că „nu ne vindem țara”.

Expresia „nu ne vindem țara” a devenit auzită pentru prima dată pe teritoriul României în decursul anilor ’90, într-un context dominat de procesele de privatizare și de transformările economice tranzitorii. Atunci, această sintagmă a reprezentat o ripostă internă la schimbările accelerate și, în unele situații, discutabile, prin care traversa economia națională la acel moment.

În prezent însă, acest gen de retorică este adesea vehiculată și accentuată de propaganda rusă, întrucât corespunde obiectivelor sale geopolite: slăbirea încrederii în Occident, îndeosebi în Uniunea Europeană, precum și diseminarea concepției că investițiile occidentale sunt echivalente cu exploatarea.

Nu ne vindem țara

constituie, în realitate, o trimitere generală anti-occidentală, care are drept scop consolidarea izolaționismului și a suspiciunii față de integrarea europeană.

De curând, Oana Gheorghiu, în calitatea sa de vicepremier, a făcut publică intenția Guvernului de a înscrie la Bursă o parte din companiile de stat, ceea ce a declanșat o reacție vehementă: „Nu ne vindem țara”.

O posibilă moțiune de cenzură, care vizează demiterea Guvernului, are ca temă centrală un anumit slogan. Printre promotorii acestei idei se numără Aurelian Pavelescu, Diana Șoșoacă și Anca Alexandrescu, alături de numeroși utilizatori anonimi de pe platformele de socializare.

Călin Georgescu este și el o prezență activă în acest peisaj, discursurile sale referitoare la naționalizarea „bunurilor poporului” fiind acum larg difuzate online, pe diverse platforme de socializare.

Se pare că Rusia priveşte cu interes instabilitatea politică din România. Această situaţie are potenţialul de a alimenta speranţele Rusiei pentru crearea unui lanţ de state neprietenoase faţă de Ucraina, potrivit istoricului Cosmin Popa.

Transformările politice recente din interiorul anumitor state membre ale Uniunii Europene trezesc speranțe în Rusia cu privire la posibilitatea de a dobândi noi parteneri în cadrul acestei alianțe.

Urmărind evoluțiile din regiune, istoricul Cosmin Popa remarcă faptul că pozițiile Rusiei și Slovaciei sunt aliniate. În ceea ce privește viitoarea politică a noului guvern de la Budapesta, sunt încă multe necunoscute. Pe de altă parte, rezultatele alegerilor din Bulgaria au ridicat numeroase semne de întrebare, după cum Cosmin Popa a explicat într-un interviu pentru G4Media.

Cercetătorul științific Cosmin Popa activează în cadrul prestigiosului Institut de Istorie „Nicolae Iorga”, unde își desfășoară activitatea ca istoric.

Potrivit istoricului, scenariul actual din România este interpretat ca o perioadă de preludiu pentru ascensiunea la putere a unei entități politice, și anume AUR, care promovează în totalitate interesele Moscovei în ceea ce privește Ucraina, precum și Europa Centrală și de Sud-Est.

Se așteaptă ca Rusia schimbarea guvernului de la București să conducă la o modificare a poziției României în ceea ce privește conflictul din Ucraina.

În primul rând

, această schimbare va avea un impact asupra atitudinii României față de situația din Ucraina.
Rusia speră că această schimbare va aduce o nouă perspectivă, una care să fie mai favorabilă intereselor sale.

replaced with

în primul rând

.

O modificare a poziției României în ceea ce privește conflictul din Ucraina este așteptată de Rusia odată cu schimbarea guvernului de la București.
Această schimbare va avea un impact semnificativ asupra atitudinii României față de situația din Ucraina,

în primul rând

.

Here is best rewritten answer

Rusia așteaptă ca odată cu schimbarea guvernului de la București să urmeze o reevaluare a poziției României față de Ucraina și conflictul iscat acolo;

în primul rând,

o nouă abordare a acestei crize se va produce .

Obiectivele politice actuale ale Rusiei în România sunt strâns legate de modul în care partidele politice românești au abordat criza din Ucraina și amenințările rusești la adresa securității naționale.
Cosmin Popa subliniază că

„Îmi pare rău că trebuie să spun, dar nu doar AUR, și celelalte partide politice, cele care au guvernat, într-un fel sau altul, au contribuit la realizarea lor”

.
Această situație este rezultatul direct al strategiilor politice adoptate de partidele care au fost la guvernare.
În esență, toate aceste partide au jucat un rol în crearea condițiilor care au favorizat interesele rusești în România, potrivit istoricului Cosmin Popa.

În ciuda bucuriei evidente a propagandei ruse, el consideră că decizia finală este extrem de importantă.

”Sigur că propaganda rusă se bucură, însă cred că este foarte important cine va avea ultimul cuvânt”

,
afirmă istoricul Cosmin Popa.
El își exprimă optimismul și adaugă:
Există în țară forțe politice și sociale care sunt conștiente de pericolul și au capacitatea de a se organiza pentru a contribui la crearea unei noi soluții politice care să mențină România în Europa.

Consultaţi Galeria foto care conține 4 Imagini.

COMENTARII / 0