Croația pune condiții pentru aderarea Muntenegrului la UE. Dispute vechi de peste 30 de ani

Muntenegru își propune să devină al 28-lea stat membru al Uniunii Europene până în 2028, însă Croația, ultima țară care a aderat la UE, în 2013, ridică o serie de probleme care ar putea complica procesul de aderare, relatează Politico.

Înainte ca la summitul de joi să se inițieze o dezbatere privind extinderea UE, Croația a manifestat îngrijorare în legătură cu mai multe dispute nerezolvate cu Muntenegru.

Croația solicită avansuri în soluționarea disputelor.

Citește și„Europa se află într-o situație gravă”. Peter Magyar invocă violențele din Franța pentru a justifica politica strictă privind migrația

Într-o declarație acordată Politico, în cadrul unei reuniuni a Partidului Popular European organizate înaintea summitului, premierul croat Andrej Plenković a afirmat că Zagrebul a avut o atitudine „extrem de constructivă”, dar a atras atenția asupra unor probleme nerezolvate în cadrul capitolului 23 de negociere (Justiție și drepturi fundamentale) și al capitolului 31 (Politică externă, de securitate și apărare), unele dintre acestea datând de zeci de ani.

Plenković a afirmat

„Le vom cere colegilor noștri să îi ajute să facă progrese, dacă obiectivul este încheierea negocierilor”

, premierul croat a adăugat.

Care sunt condițiile impuse de Croația pentru aderarea Muntenegrului la UE?

Într-un document obținut de Politico, Croația își prezintă poziția, iar în el Zagreb declară că susține aderarea Muntenegrului la UE, dar subliniază necesitatea soluționării mai multor dispute dintre cele două state.

„Croația urmărește să faciliteze aderarea Muntenegrului, nu să o împiedice”, se arată în document.

Mai multe dintre problemele menționate se referă la Muntenegrului în contextul operațiunilor militare împotriva Croației din anii ’90, incluzând atacurile asupra orașului Dubrovnik și ocuparea unor teritorii croate.

Printre solicitările Zagrebului se numără acordarea de despăgubiri cetățenilor croați deținuți în lagărul de la Morinj, unde peste 300 de croați au fost închiși între octombrie 1991 și august 1992, în urma ocupării unei părți a regiunii Dubrovnik de către forțele sârbe și muntenegrene.

Croația cere și păstrarea permanentă a unei plăci comemorative la fostul lagăr, precum și schimbarea numelui unei piscine municipale din orașul Kotor. Aceasta poartă numele lui Zoran Gopčević, fost jucător de polo pe apă, care, potrivit documentului, a fost gardian în lagărul de la Morinj în 1991 și 1992.

Zagrebului solicită, pe lângă alte cereri, urmărirea penală a celor implicați în crime de război desfășurate în perioada Războiului de Independență al Croației și continuarea discuțiilor pentru stabilirea graniței dintre cele două state.

Chiar și în contextul acestor dispute, Croația nu a împiedicat până în prezent progresul negocierilor privind aderarea Muntenegrului la Uniunea Europeană. Muntenegru a finalizat temporar 21 din cele 33 de capitole de negociere, devenind națiunea cu cele mai semnificative avansări în cadrul actualului proces de extindere a UE.