CSM, avize mixte pentru procurorii șefi selectați de ministrul Justiției

Selecția pentru cele mai înalte funcții din Parchete a scos la iveală o imagine extrem de eterogenă a candidaților, după ce aceștia au fost audiați...

Selecția pentru cele mai înalte funcții din Parchete a scos la iveală o imagine extrem de eterogenă a candidaților, după ce aceștia au fost audiați în fața Secției pentru procurori a CSM.
CSM și-a îndreptat atenția asupra acestei selecții, care a ridicat întrebări privind criteriile utilizate de ministrul Justiției pentru a-i selecta pe cei care au trecut de comisia ministerului și au ajuns în fața CSM.

Continuarea articolului este prezentată în cele ce urmează.

În urma procesului de selecție, lista celor care urmează să ocupe pozițiile de procurori șefi a fost făcută publică, iar avizele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) privind această selecție au fost exprimate. Ministrul Justiției a prezentat rezultatele procesului de selecție pentru funcțiile de procurori șefi, care au stârnit diverse reacții. Deciziile luate au fost supuse evaluării CSM, care a oferit avizele sale în legătură cu selecția făcută. Procesul de selecție și rezultatele sale au fost analizate de CSM, care a avut în vedere criterele de evaluare pentru a decide asupra avizelor. Consiliul a evaluat lista candidaturilor și a oferit avizele sale pentru fiecare dintre acestea.

Citește șiBrexit eșuat, admite premierul britanic; Marea Britanie caută UE

Doi candidați au reușit să obțină un aviz favorabil în unanimitate: Codrin Miron, care candidează pentru poziția de lider al DIICOT, și Viorel Cerbu, care aspiră la rolul de șef al DNA.

Un prim impresiona cu o evoluție impecabilă. Caracterizat printr-o sobrietate care exclude orice urmă de bruschețe, el a demonstrat o precizie remarcabilă în diagnosticarea problemelor și în găsirea soluțiilor adecvate, fără a se lăsa distras de detalii irelevante, emanând o încredere în sine care nu se confundă cu obrăznicia. În prezent, nu există motive evidente pentru care Nicușor Dan, președintele, l-ar putea respinge, ceea ce face probabilă numirea sa.

Viorel Cerbu a adus pe masă o experiență vastă, acumulată începând cu 1996, perioadă în care a activat în cadrul procuraturii. Această experiență s-a reflectat în prezentarea sa. El a demonstrat o abordare echilibrată, navigând între aspectele practice și cele teoretice, atingând chiar și domeniul filosofiei, în cadrul activității de procuror.

O singură notă discordantă aș semnala în legătură cu performanța sa. Competența de investigare a corupției din magistratură a fost readusă în discuție, iar răspunsul oferit a fost unul neclar. În esență, s-a sugerat că în perioada în care DNA se ocupau de astfel de cazuri,

„au existat anumite percepții și împrejurări care au generat suspiciuni cu privire la legalitatea procedurilor”

. În continuare, aceste suspiciuni nu sunt soluționate în cadrul sistemului judiciar, ceea ce face ca reattribuirea sarcinilor de investigare a corupției în Justiție către DNA să nu fie indicată.

Omiterea a două aspecte importante îi este atribuită lui Cerbu.

O întrebare esențială rămâne: în ce măsură suspiciunea a fost întemeiată și în ce măsură a fost amplificată în mod artificial de către cei care, în perioada 2017 și anii care au urmat, au acționat în mod sistematic pentru a submina cadrul de combatere a corupției. Un indicator relevant este acela că, deși procurorii DNA au fost acuzați de numeroase abuzuri inimaginabile, niciunul dintre aceștia nu a fost supus unei anchete, cu atât mai puțin trimis în judecată sau condamnat. Oare nu s-a luat nicio măsură împotriva celor care au comis astfel de abuzuri?

Bogdan Stanciu, vicepreședintele CSM, a ridicat o problemă similară: sistemul actual, caracterizat printr-o secție de anchete speciale ineficientă, este funcțional sau ar trebui implementate schimbări pentru a garanta efectuarea investigațiilor?

Viorel Cerbu

a oferit un răspuns evaziv la această întrebare, ceea ce Viorel Cerbu îl califică mai degrabă drept un bun diplomat decât un bun procuror.

Se pare că aceiași oameni ocupă din nou posturi cheie. Ministrul Justiției a fost cel care a făcut selecția pentru funcțiile de procurori șefi. Avizele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au fost obținute pentru numirea lor. Unii dintre ei au mai ocupat aceste funcții și în trecut. Reacții au fost deja exprimate de către cei care susțin că această selecție ridică întrebări.

În contrast puternic, doi candidați au înregistrat performanțe extrem de slabe în cadrul interviurilor susținute în fața Consiliului Superior al Magistraturii: Cristina Chriac, aspirantă la poziția de procuror general al României, și Gill-Julien Grigore-Iacobici, candidat la funcția de procuror șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor Criminale și Corupției Organizate.

Doi procurori șefi au primit avize negative, cu scoruri de 1-5, ceea ce înseamnă că au fost respinși aproape în unanimitate, deoarece singurul vot în favoarea lor a venit de la cel care îi propusese, și anume Radu Marinescu, ministrul Justiției.

Posibil o problemă în legislație este ridicată de faptul că fiecare candidat obține aproape automat un vot, și anume de la cel care face propunerea și are, de asemenea, drept de vot.
În mod normal, nu este de așteptat ca ministrul să voteze împotriva propriei propuneri, însă Victor Ponta este cunoscut pentru atitudini neașteptate.

Închidem paranteza

În ciuda opiniilor divergente legate de parcursul lor profesional până în prezent, prezentarea celor doi în fața Consiliului Superior al Magistraturii a lăsat o impresie deosebit de neconvingătoare. În loc de asumări ferme sau declarații angajante, răspunsurile lor au fost caracterizate printr-o lipsă de originalitate și o abordare extrem de conformistă. Atât proiectele lor de management, cât și răspunsurile la întrebări au părut superficiale și lipsite de personalitate, concentrându-se doar pe îndeplinirea formalităților obligatorii. În cele din urmă, această abordare nu a putut asigura decât mandate lipsite de strălucire în cadrul oficiilor pentru care au candidat, unde sunt necesare hotărâre, cunoștințe solide și, mai ales, curaj. Consiliul Superior al Magistraturii a sancționat această situație.

În lumea întreagă, fenomenul are loc într-o manieră oarecum similară.

În categoria intermediară se află Marinela Mincă, liderul secției judiciare din cadrul DNA, și Marius Ștefan, conducătorul DNA Pitești, care aspiră la poziția de procuror șef adjunct al DNA. Performanțele lor nu au strălucit deosebit de mult, însă nici nu au ridicat mari semne de întrebare. În urma evaluării, au primit opinii divergente:

Marinela Mincă a fost avizată negativ cu 1-5

, pe când

Marius Ștefan a primit aviz pozitiv cu 5-1

. Motivul acestor decizii nu este clar.

În cele din urmă, au fost desemnați cei doi procurori care au ocupat până în prezent funcții importante în cadrul Ministerului Public și care aspiră acum la poziții secundare: Alexandru Florența, procurorul general, pentru funcția de adjunct al conducătorului DIICOT, și Marius Voineag, șeful DNA, pentru poziția de adjunct al procurorului general. Ambi doi au ajuns într-o situație de impas, după multiple runde de vot, care s-a încheiat cu un rezultat de 3-3.

O încredere în sine deosebită, fundamentată pe experiența acumulată în funcțiile deținute anterior, este trăsătura distinctivă a celor doi candidați. Experiența lor îi diferențiază pe aceștia de ceilalți candidați, însă această superioritate are un cost: faptele recente ale celor doi nu au rămas ascunse în fața membrilor CSM. În timpul procesului de audiere, s-a observat că ambii au adoptat o poziție contradictorie în legătură cu una dintre cele mai arzătoare probleme care afectează nu numai sistemul judiciar, ci întreaga societate: prescripția faptelor penale, generată de deciziile Curții Constituționale a României și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. Această atitudine ar putea fi cauza blocajului în care se află procesul de selecție.

Următorul pas

Procedura de selecție a declanșat numeroase voci critice, care au afirmat că întregul proces este o manevră politică de nivel înalt, menită să permită actualilor lideri ai Ministerului Public să-și mențină influența, însă de pe poziții diferite. Această situație a dus la o scădere a entuziasmului procurorilor pentru depunerea candidaturilor.

Nu puține au fost vocile

care au exprimat aceste îngrijorări, ceea ce reflectă nivelul de încredere scăzut al celor din sistem în procedurile de selecție.

În prezent, situația indică faptul că, dacă a existat o astfel de înțelegere, aceasta a reușit să-și atingă doar în parte scopurile propuse. Secția pentru procurori a CSM a jucat un rol activ, care probabil nu a fost prevăzut în această presupusă înțelegere, posibil din cauză că avizul său are caracter pur consultativ.

În mod evident, planul de management prezentat de Marius Voineag, precum și răspunsurile oferite membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), au sugerat mai degrabă profilul unui posibil procuror general în viitor, decât pe cel al unui simplu adjunct, funcție pe care Marius Voineag o are în vedere. În acest context, un mandat robust pentru poziția de adjunct își pierde orice logică în absența unui mandat ferm pentru procurorul general, rol pentru care Cristina Chiriac pare a fi o opțiune potrivită.

Ministrul Justiției este acum cel care trebuie să decidă ce urmează. Două variante se prezintă în fața sa: fie abandonează sugestiile care au primit avize nefaste și reîncepe procedura pentru acele posturi, fie organizează un nou interviu cu cei care au primit avize negative și, cu toate acestea, înaintează propunerile către președintele Nicușor Dan. Până în prezent, declarațiile publice ale ministrului sugerează că acesta se înclină în favoarea celei de-a doua opțiuni.

Nicușor Dan rămâne o piesă de puzzle nerezolvată în ceea ce privește decizia sa viitoare. În mod ideal, această incertitudine nu ar fi trebuit să existe dacă Nicușor Dan ar fi respectat promisiunile făcute în perioada electorală. Însă, există suficiente indicii că ne vom confrunta, încă o dată, cu o situație similară celei cunoscute sub numele de Ziua Cârtiței: la fel ca și predecesorul său, Nicușor Dan pare să se fi adaptat odată ce a preluat funcția.

COMENTARII / 0