Consiliul Superior al Magistraturii a înregistrat joi o solicitare din partea secției de judecători, care a adresat Guvernului o cerere de intervenție.
Printr-un comunicat oficial făcut public, secția a cerut măsuri concrete pentru rezolvarea unei probleme stringente legate de resursele umane disponibile în cadrul sistemului judiciar.
„deblocarea situaţiei critice a resurselor umane de la nivelul sistemului judiciar”
reprezintă obiectivul principal al acestei solicitări înaintate de secția de judecători a CSM.
Citește șiElvețienii susțin neutralitatea: referendumul de înăsprire respins
Pentru a treia oară în cursul acestui an, Secția de judecători a CSM adresează o solicitare fermă Guvernului, reiterând necesitatea unei intervenții urgente.
Această demers a fost deja întreprins de două ori anterior, însă situația rămâne critică.
Continuarea articolului este prezentată în cele ce urmează.
În urma analizei, Consiliul Superior al Magistraturii a adresat o nouă solicitare Prim-ministrului României și Ministerului Justiției pentru a lua măsuri urgente.
„deblocarea situaţiei critice a resurselor umane de la nivelul sistemului judiciar”
a fost obiectul cererii formulate de către Consiliu.
CSM a înaintat o solicitare către Guvern pentru a aborda problema resurselor umane în sistemul judiciar.
Printre soluțiile propuse se numără:
Aceste propuneri sunt menționate într-un comunicat emis de CSM.
Într-un mod evident, modul în care puterea executivă interacționează cu puterea judecătorească se află în afara unui spirit de colaborare loială între ramurile statului.
Această situație poate fi considerată o distanță îngrijorătoare între cele două puteri.
În ciuda numeroaselor solicitări oficiale înaintate Guvernului României și Ministerului Justiției, care au evidențiat caracterul excepțional al lipsei de personal în cadrul sistemului judiciar și volumul de muncă al instanțelor, de patru ori superior mediei europene, executivul nu a reacționat în niciun fel la demersurile de dialog instituțional lansate de Consiliu.
În opinia Secției de judecători a CSM, strategia puterii executive față de puterea judecătorească este una care se îndepărtează de colaborarea loială dintre ramurile statului, o abordare care ar trebui să fie fundamentată pe arhitectura constituțională pentru garantarea unei democrații efective, inclusiv în ceea ce privește gestionarea justiției la standarde europene.
Acest demers este menit să asigure respectarea standardelor europene în materie.
Din această perspectivă, abordarea puterii executive la adresa puterii judecătoreşti se situează în afara cooperării cu bună credinţă între puterile statului conform arhitecturii constituţionale, în vederea asigurării unei democraţii funcţionale în componenta referitoare la administrarea justiţiei, la nivelul standardelor europene
În situația actuală, se consideră că poziția Guvernului este una care
„refuză orice demers similar pentru alocarea posturilor şi recrutarea directă a personalului din justiţie”
, în ciuda faptului că a adoptat deja măsuri pentru organizarea concursurilor în educație și sănătate.
Această atitudine a executivului este văzută ca una care ignoră intenționat necesitățile cetățenilor români în ceea ce privește accesul la justiție și rezolvarea proceselor într-un termen rezonabil.
Mai mult, se susține că această abordare compromite capacitatea sistemului judiciar de a funcționa eficient.
Potrivit aceleiași surse, Consiliul Superior al Magistraților consideră că sistemul de justiție se confruntă cu riscul de a intra într-un colaps din cauza suprasolicitării continue a judecătorilor și grefierilor, cărora li s-a alocat un volum de muncă excesiv.
„se suprapune peste această poziţionare a executivului la adresa justiţiabililor o atitudine de ignorare totală a apelului recurent al Consiliului cu privire la colapsul în care poate intra sistemul de justiţie din cauza suprasolicitării cronice a judecătorilor şi grefierilor în funcţie, pentru gestionarea volumului de activitate alocat în prezent”
Într-un demers menit să sublinieze supraîncărcarea resimțită de angajații din sistemul judiciar, se remarcă incapacitatea de a continua acest efort în lipsa unui sprijin adecvat din partea celorlalte ramuri ale puterii de stat. Trebuie găsite soluții concrete care să se substituie promisiunilor retorice repetate privind îmbunătățirea justiției în folosul cetățeanului. Aceste soluții trebuie să fie însoțite de asumarea responsabilității și de implicarea efectivă a tuturor factorilor în gestionarea eficientă a resurselor umane și materiale.
Problema lipsei de judecători a atins un nivel critic, conform aceleiași surse, deficitul fiind o problemă de lungă durată.
În consecință, anumite instanțe se confruntă cu dificultăți majore în ceea ce privește desfășurarea activității.
La 25 iulie 2024, a fost posibilă organizarea celui mai recent concurs de admitere directă în magistratură, conform legislaţiei actuale, după o perioadă de doi ani în care posibilitatea de recrutare directă a judecătorilor a fost înlăturată printr-un act normativ.
1 martie 2026 marchează o perioadă critică pentru sistemul judiciar, cu 849 de posturi de judecător rămase vacante la nivelul instanțelor judecătorești, luând în calcul inclusiv posturile disponibile din fondul de rezervă. Acestea reprezintă o parte semnificativă din totalul de 5.362 de posturi existente, care include și cele 290 de poziții aprobate din același fond. În prezent, gradul de ocupare a posturilor este de 84,46%, ceea ce indică un deficit care depășește 15%.
Secția de judecători a CSM prezintă mai multe situații critice: deficit de personal semnificativ se înregistrează la Judecătoria Strehaia, care funcționează cu 1 singur judecător.
În mod similar, Judecătoria Calafat are un procent de vacantare de 71%, în timp ce Judecătoria Miercurea-Ciuc se confruntă cu un procent de vacantare de 58%.
De asemenea, judecătoriile Agnita și Hațeg au un procent de vacantare de 50%.
În plus, următoarele judecătorii se confruntă cu un procent de vacantare de 40%:
2024 a adus pentru România o încărcătură de muncă semnificativă în domeniul judiciar, cu un număr de 1.602.689 dosare nou-intrate în primă instanţă în materiile civilă şi comercială, care reprezintă aproape toate cauzele, adică 90% din total. Aceasta contrastează puternic cu media europeană, care se situează la 418.544 de cauze. În ceea ce priveşte cauzele în curs de soluţionare în aceleaşi materii, România a înregistrat 769.823 cauze în primă instanţă în 2024, comparativ cu o medie europeană de 358.277 cauze. Aceste cifre arată o creștere faţă de 2023, când România a raportat 563.035 cauze, în timp ce media europeană a fost de 347.488 cauze.
La începutul anului 2024, numărul total al dosarelor nou înregistrate și aflate în proces de rezolvare în domeniul civil și comercial a ajuns la 2.372.512 cazuri.
Anul viitor, un număr de 3.578.860 de dosare au fost înregistrate pe rolul instanţelor judecătoreşti, fiind vorba despre 2.372.304 dosare care au intrat recent în sistem, toate fiind procesate în contextul unui deficit de judecători estimat a fi cuprins între 15% şi 20%.
Țara noastră continuă să înregistreze 8,42 dosare nou intrate în primă instanţă la 100 de locuitori, ceea ce o face să se situeze pe primul loc în acest context, în timp ce media europeană se situează la 2,20.
Conform datelor prezentate într-un comunicat, această cifră reflectă o tendință de creștere comparativ cu exercițiile financiare precedente.
România se situează pe poziția 1 în rândul țărilor participante, conform datelor, în ceea ce privește progresul numărului de dosare nou-intrate în două domenii specifice, între anii 2014 și 2024. În acest context, statisticile arată o creștere de la 6,85 dosare la 100 de locuitori în 2014 la 8,42 dosare la 100 de locuitori în 2024.
România se confruntă cu o situație fără precedent în ceea ce privește volumul de activitate al instanțelor judecătorești, care este influențat puternic de doi factori cheie. Numărul de dosare nou-intrate este de 4 ori mai mare decât media europeană, înregistrând 8,42 dosare, în timp ce media europeană este de 2,20. De asemenea, se remarcă o creștere constantă în ultimii 10 ani, care a dus la dublarea numărului de dosare nou intrate, de la 4,16 cauze la 100 locuitori în 2013 la 8,42 cauze la 100 locuitori în 2024. Potrivit datelor furnizate de 26 de state membre ale Uniunii Europene, România se situează pe prima poziție în acest context.
„Volumul de activitate al instanţelor este afectat semnificativ de doi factori, astfel cum s-a arătat şi în precent, respectiv un număr de 4 ori mai mare față de media europeană a dosarelor nou-intrate (8,42, față de media europeană de 2,20) și o creștere constantă pe parcursul ultimilor 10 ani, până la dublarea acestui număr de dosare nou intrate (de la 4,16 cauze/ 100 locuitori în anul 2013 la 8,42 cauze/ 100 locuitori în anul 2024), situând România pe prima poziţie în Uniunea Europeană, din 26 de state care au furnizat date”
, subliniază Secția de judecători a CSM.
Dezvoltarea durabilă a sistemului judiciar pentru perioada 2022-2025, oficializată prin Hotărârea Guvernului nr. 436/2022, include o serie de acțiuni menite să îmbunătățească gestionarea resurselor umane în cadrul acestui sistem, accentul fiind pus pe faptul că elementul uman constituie fundamentul acestei structuri.
Printre obiectivele specifice prevăzute în strategie se numără modernizarea statutului personalului judiciar specializat și a altor categorii de angajați din instanțele de judecată, precum și exploatarea tuturor măsurilor care permit concentrarea judecătorilor pe activitatea de judecată, inclusiv prin utilizarea experienței acumulate de alte țări membre ale UE.
Problema deficitului de personal în sistemul judiciar a fost evidențiată încă din 2019, când s-a stabilit că sunt necesare 4874 de posturi suplimentare de grefieri. Această nevoie a fost deja adusă în atenția Guvernului prin intermediul unui grup de lucru specializat. Ulterior, s-a ajuns la un acord privind creșterea graduală a numărului de posturi, cu 200 de posturi în fiecare an. În intervalul 2021 – 2023, erau necesare 600 de posturi pentru a acoperi această nevoie.
În ciuda eforturilor repetate, Consiliul a adresat Ministerului Justiţiei lună de lună cererea de creare a posturilor de grefier, însă toate aceste demersuri au rămas fără răspuns.
200 de posturi au fost adăugate în anul 2020, dar de atunci nu a mai fost alocat niciun post de grefier, potrivit informațiilor din comunicat.
În ciuda solicitărilor repetate, Consiliul a înregistrat un răspuns negativ și în ceea ce privește cererea de suplimentare a posturilor de asistenți ai judecătorului, o măsură prevăzută de Legea nr. 393/2023, articolul 150.
712 de posturi sunt considerate necesare pentru buna funcționare a sistemului, însă Guvernul a ales să nu dea curs acestei necesități, astfel încât reglementarea existentă are doar un caracter formal.
Această decizie a executivului a fost luată în considerare alături de toate celelalte solicitări înaintate de Consiliu, care au fost, de asemenea, ignorate.
COMENTARII / 0