Decizia recentă privind salarizarea în sectorul public a stârnit critici vehemente din partea Consiliului Superior al Magistraturii CSM, care consideră că noile reglementări vor avea un impact devastator asupra sistemului judiciar. Începând cu anul 2027, plafoanele salariale pentru magistrați urmează să fie menținute la nivelul actual, conform proiectului de lege prezentat luni. Consiliul Superior al Magistraturii CSM a calificat soluțiile normative propuse drept „absurde”, avertizând că acestea vor afecta în mod ireversibil justiția. Proiectul de lege a fost făcut public luni și prevede înghețarea salariilor în justiție.
O scădere substantială a veniturilor actuale ale judecătorilor este preconizată odată cu intrarea în vigoare a noului proiect de lege privind salarizarea unitară, aceasta fiind estimată în jurul valorii de 16%. În termeni concreți, salariul brut al judecătorilor este așteptat să se reducă de la 22.907 lei în 2026 la 19.268 de lei în 2027. Potrivit declarațiilor Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, având în vedere imposibilitatea reducerii acestor salarii, decizia Guvernului a fost să procedeze la înghețarea lor.
Decizia a fost criticată vehement de Consiliul Superior al Magistraturii, care consideră că înghețarea salariilor în justiție subminează poziția constituțională a puterii judecătorești. Consiliul Superior al Magistraturii a afirmat că această măsură
Citește șiFlavio Bolsonaro în fața lui Lula da Silva la primul tur al Braziliei
„încalcă independența justiției”
.
Reglementările din proiectul de lege referitoare la veniturile salariale ale judecătorilor subminează poziţia constituţională a puterii judecătoreşti ca entitate fundamentală în statul român, afirmă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Această declarație a fost făcută la o zi după ce Guvernul a dezvăluit noile standarde de salarizare pentru angajații din sectorul public.
Se consideră că un proiect de lege care se bazează pe evaluarea făcută de executiv cu privire la legalitatea și temeinicia unor hotărâri judecătorești definitive referitoare la drepturile salariale ale magistraților încalcă echilibrul constituțional dintre puterile statului. Această abordare subminează independența justiției și caracterul obligatoriu al hotărârilor judecătorești definitive, demonstrând o atitudine nedemocratică și iresponsabilă din partea factorilor politici, care ar trebui să definească un stat de drept.
„Este în afara echilibrului constituţional între puterile statului ca un proiect de lege să se fundamenteze pe aprecierea executivului cu privire la legalitatea şi temeinicia unor hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate cu privire la drepturile salariale ale magistraţilor. O astfel de conduită încalcă independenţa justiţiei şi forţa obligatorie a hotărârilor judecătoreşti definitive, plasându-se în afara unei atitudini democratice şi responsabile a factorilor politici, care trebuie să caracterizeze statul de drept”
, se menționează în comunicatul remis marți de CSM.
Consiliul Superior al Magistraturii a transmis cu fermitate celorlalte puteri în stat că astfel de prevederi nu pot fi adoptate în forma propusă, fără a afecta iremediabil justiţia ca putere în statul român şi ca serviciu public pentru cetăţeni, destabilizând-o din nou şi subminându-i poziţia constituţională.
Consiliul Superior al Magistraturii, în acord cu poziţia întregului corp profesional al magistraţilor, va utiliza toate instrumentele legale derivate din poziţia constituţională de garant al independenţei justiţiei pentru a salvargda autoritatea puterii judecătoreşti, coordonându-se în permanenţă cu sistemul judiciar pentru măsuri viitoare.
Se consideră că propunerea legislativă include reglementări lipsite de logică, care reduc substanțial câștigurile financiare ale persoanelor din magistratură și le poziționează la un nivel mult inferior celui justificat de responsabilitățile publice pe care le asumă judecătorii și procurorii. Consiliul afirmă că aceste prevederi legislative sunt de natură să submineze poziţia constituţională a puterii judecătoreşti
Decizia Consiliului Superior al Magistraturii privind noua lege a salarizării a scos la iveală critici vehemente la adresa actului normativ, care prevede, în esență, înghețarea salariilor în justiție. Consiliul consideră că această măsură subminează poziția constituțională a puterii judecătorești în stat.
„Subminează poziţia constituţională a puterii judecătoreşti”
au afirmat reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii, exprimându-și profunda îngrijorare cu privire la impactul acestei legi asupra sistemului judiciar.
Potrivit CSM, proiectul de lege propus are drept scop reducerea drastică a câștigurilor financiare ale judecătorilor, prin introducerea unui concept neclar și lipsit de predictibilitate, și anume «diferenţa salarială tranzitorie» ca beneficiu salarial suplimentar, care nu este clar definit în ceea ce privește natura sa și nici nu este specificat dacă va fi luat în considerare la calcularea drepturilor de pensie, ceea ce în mod indirect duce la o nouă reducere a pensiei de serviciu.
De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii CSM consideră că sistemul de compensare salarială aplicabil pe o perioadă de tranziție de 5 ani prezintă deficiențe în ceea ce privește conformitatea cu legea fundamentală a țării.
Potrivit Consiliului, avansarea unui magistrat într-o instanță sau parchet de rang superior va duce la o reducere drastică a veniturilor acestuia, iar o situație similară se va produce și atunci când personalul va fi încadrat într-o categorie superioară de vechime. Consiliul susține că această scădere va avea loc în ciuda nivelului superior de responsabilitate. Consiliul afirmă că această scădere va afecta magistrații care vor fi promovați.
Se remarcă faptul că diminuarea drepturilor acumulate de către judecători, ca rezultat al îndeplinirii anumitor criterii de vechime în funcție sau a promovării în grade profesionale, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la momentul respectiv, nu poate fi tolerată. CSM subliniază că traiectoria profesională a unui judecător care își începe activitatea după intrarea în vigoare a legii va fi caracterizată printr-un nivel de remunerare inacceptabil de scăzut, considerabil mai mic în comparație cu cel al colegilor care au demarat cariera cu un an în urmă.
Potrivit Consiliului, implementarea acestui proiect de lege în forma actuală va avea ca rezultat o destabilizare fără egal a capitalului uman în cadrul sistemului judiciar, ceea ce ar putea conduce la o ieșire în masă a personalului. Consiliul Superior al Magistraturii se arată îngrijorat de această situație.
Consiliul Superior al Magistraturii avertizează ferm celelalte ramuri ale puterii statului că măsurile propuse, dacă sunt adoptate în forma actuală, vor avea un impact devastator asupra justiției, considerată o putere esențială în statul român și un serviciu public vital pentru cetățeni. Această situație va duce la destabilizarea și subminarea rolului constituțional al justiției. Consiliul Superior al Magistraturii, susținut de întregul corp profesional al magistraților, va activa toate mecanismele legale disponibile, izvorâte din poziția sa constituțională de protector al independenței justiției, cu scopul de a proteja autoritatea puterii judecătorești. Consiliul va colabora în permanență cu sistemul judiciar pentru a stabili strategii viitoare.
Un nou proiect de lege a fost dezvăluit, referitor la implicațiile sale asupra corpului magistraților, consecințele noului proiect de lege pentru magistrați fiind deosebit de importante.
Luni, într-o conferință de presă, Dragoș Pîslaru, Ministrul Muncii, a făcut publică informația că noua lege a salarizării unitare va menține salariile actuale ale magistraților, fără să le permită o creștere. Motivul acestei decizii este acela că, în perioada recentă, grila de salarizare a magistraților a înregistrat o creștere semnificativă, determinată de includerea unor sporuri și a efectului unor decizii judecătorești.
La acest moment, se înregistrează o dezechilibru între suma curentă și cea prevăzută în schema unică de remunerare. Deși se menține salariul de bază, datorită suplimentelor și primelor, salariul efectiv va suferi o reducere de 16%, coborând de la 22.907 la 19.261 de lei, în medie. În esență, acest lucru înseamnă că nu se poate diminua suma curentă fără a încălca principiul dreptului câștigat, ceea ce ar conduce inevitabil la acțiuni în instanță. În schimb, judecătorii vor beneficia de o compensație individuală care va rămâne în vigoare până când vor fi afectați de creșterea valorii de referință a economiei, potrivit declarațiilor ministrului Muncii.
Este prevăzut ca această lege să rămână în vigoare pentru o perioadă de cincizeci de luni, fără posibilitatea de a fi ajustată ulterior. Termenul stabilit pentru o eventuală reevaluare este considerabil de lung. Nu vor fi posibile modificări legislative în următorii cincisprezece semestre. Această perioadă de cinci ani de înghețare a salariilor în justiție va avea un impact semnificativ.
COMENTARII / 0