Consiliul Superior al Magistraturii CSM a declarat că guvernele successive au recurs la modificarea bugetelor instanţelor şi parchetelor pentru anul 2026, diminuând substantial fondurile destinate plăţii arieratelor rezultate din neachitarea drepturilor salariale restante, a căror valoare a fost stabilită incorect în ultimii ani şi recunoscută prin hotărâri judecătoreşti definitive.
În repetate rânduri, pe parcursul ultimilor 5 ani, puterea executivă în calitate de debitor a decis unilateral eşalonarea sumelor de plată, iar ulterior, ca urmare a neexecutării inclusiv a obligațiilor asumate prin eșalonare, a decis noi reeșalonări succesive
.
Citește șiCălin Georgescu, la ieșirea de la CAB: „Îi mulțumesc lui George Simion pentru integritate”. Care era planul lui pentru liderul AUR
Astfel, plata acestor drepturi este din nou amânată, de această dată inclusiv pentru anul 2026.
„În urma negocierilor politice pentru alocarea sumelor bugetare alocate anului 2026, coaliţia de guvernare a decis modificarea bugetelor instanţelor şi parchetelor, din care au fost scăzute considerabil sumele reprezentând arierate provenite din neplata drepturilor salariale restante, calculate greşit în ultimii ani, recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive. În repetate rânduri, pe parcursul ultimilor 5 ani, puterea executivă în calitate de debitor a decis unilateral eşalonarea sumelor de plată, iar ulterior, ca urmare a neexecutării inclusiv a obligațiilor asumate prin eșalonare, a decis noi reeșalonări succesive. Aceste demersuri nelegale realizate chiar de către debitorul obligațiilor de plată au atins apogeul în ultimii doi ani, nefiind deloc alocate sume de la bugetul de stat pentru plata drepturilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive. Aceste drepturi sunt amânate la plată, din nou, inclusiv pentru anul 2026”, arată CSM.
Vineri, CSM a transmis un comunicat de presă în care a subliniat că deciziile instanțelor europene au stabilit în mod constant că guvernele au posibilitatea de a eșalona sumele de bani datorate ca debite. Însă, potrivit sursei citate, aceste entități nu au voie să reeșaloneze astfel de sume până la punctul în care esența drepturilor în cauză să se piardă, drepturile fiind considerate „un bun” în conformitate cu articolul 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO, după cum reiese din jurisprudența
Curții de Justiție a Uniunii Europene și Curții Europene a Drepturilor Omului
.
Decizia guvernamentală de a reduce bugetul alocat pentru achitarea datoriilor a fost criticată dur, deoarece Guvernul nu numai că și-a încălcat angajamentul anterior, dar a demonstrat și o lipsă de loialitate între instituțiile statului. Această acțiune a subminat predictibilitatea normelor și a încălcat obligația generală de a respecta și executa hotărârile judecătorești definitive, un principiu fundamental al statului de drept.
Consiliul CSM avertizează că amânarea la nesfârșit a plăilor către magistrați duce la consecințe financiare negative pentru bugetul de stat, generând obligații suplimentare de plată în viitor, inclusiv dobânzi legale și actualizări ale sumelor restante în funcție de indicele de inflație, care în unele cazuri au depășit deja valoarea inițială a debitului. Perpetuarea acestei situații poate duce la lipsirea de efect a hotărârilor judecătorești definitive, inducând ideea că respectarea lor este facultativă, ceea ce este contrar principiilor ordinii constituționale.
„În consecinţă, Consiliul va iniţia el însuşi şi, respectiv, va susţine orice demers al celorlate instituții din cadrul autorității judecătorești în realizarea efectivă a drepturilor obţinute de magistraţi, în conformitate cu atribuţiile conferite de Constituţie şi de lege”
, se arată în documentul citat, care subliniază că redistribuirea fondurilor de la Justiție către primării care se confruntă cu probleme de finanțare reflectă prioritățile guvernului în ceea ce privește sistemul judiciar.
COMENTARII / 0