Consiliul Superior al Magistraturii avertizează că va lua el însuși inițiativa și va sprijini toate acțiunile întreprinse de alte instituții din cadrul puterii judecătorești pentru a asigura plata efectivă a sumelor datorate magistraților.
Această declarație a fost făcută ca urmare a anunțului premierului Ilie Bolojan că fondurile pentru pachetul social propus de PSD ar putea fi obținute prin diminuarea sumelor alocate pentru plata unor drepturi câștigate de magistrați prin sentințe judecătorești.
Executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională și nu poate fi amânată sau reinterpretată
, a declarat deja Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) joi seară.
ÎCCJ solicită Guvernului să înceteze practicile de reeșalonare unilaterală și menționează că, în cazul în care nu vor fi luate măsuri conforme cu legea, vor fi inițiate toate demersurile legale necesare, inclusiv o acțiune în justiție pentru a obliga Executivul să asigure sumele necesare pentru executarea obligațiilor exigibile.
Citește șiParlamentul Ungariei a votat pentru ridicarea imunității premierului Peter Magyar și a doi foști miniștri
Potrivit News.ro, Consiliul Superior al Magistraturii CSM a subliniat că, în procesul de negociere a bugetului pentru anul 2026, coaliția guvernamentală a optat pentru ajustarea bugetelor instanțelor judecătorești și ale parchetelor. Această decizie a avut drept rezultat diminuarea substantială a fondurilor alocate pentru acoperirea restanțelor salariale, generate de erorile de calcul din ultimii ani și confirmate prin sentințe judecătorești definitive.
„În repetate rânduri, pe parcursul ultimilor 5 ani, puterea executivă în calitate de debitor a decis unilateral eşalonarea sumelor de plată, iar ulterior, ca urmare a neexecutării inclusiv a obligaţiilor asumate prin eşalonare, a decis noi reeşalonări succesive”
, a declarat CSM.
În ultimii doi ani, s-a înregistrat o creștere semnificativă a acţiunilor ilegale întreprinse chiar de către cel care are obligaţia de a efectua plăţile, a declarat instituţia, precizând că 2026 este anul până la care sunt amânate, din nou, aceste plăţi.
Acestea au culminat recent, deoarece nu au fost prevăzute resurse financiare din bugetul de stat pentru achitarea sumelor datorate, stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive care au recunoscut anumite drepturi salariale.
În același timp, CSM subliniază că Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului au stabilit, prin jurisprudența lor constantă, că este permis guvernelor să eșaloneze sumele de bani datorate, dar nu și să le reeșaloneze, deoarece acest lucru duce la pierderea esenței drepturilor, care sunt considerate „un bun” în conformitate cu articolul 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.
Consiliul Superior al Magistraturii CSM consideră că reducerea repetată a fondurilor bugetare destinate achitării acestor obligații financiare de către Guvern constituie o încălcare a propriei decizii anterioare și o atitudine lipsită de loialitate între instituțiile statului.
Acest demers afectează predictibilitatea normelor și obligația generală de respectare și executare a hotărârilor judecătorești definitive, un principiu fundamental și imuabil al statului de drept.
„Procedând la o nouă diminuare a bugetului alocat plăţii acestor datorii, Guvernul nu doar că şi-a încălcat propria decizie anterioară, dar a acţionat cu lipsă de loialitate între autorităţile statului, înfrângând predictibilitatea propriei norme, precum şi obligaţia generală de a respecta şi executa hotărâri judecătoreşti definitive, principiu imuabil al statului de drept”
, apreciază CSM.
În urma analizei efectuate, instituția a constatat că această situație are drept consecință obligații financiare suplimentare pentru viitor, afectând astfel bugetul de stat într-o manieră și mai gravă decât în trecut.
În anumite situații, aceste accesorii au ajuns deja să depășească valoarea inițială a debitului.
Reprezentanții CSM consideră că amânarea continuă a achitării sumelor datorate subminează eficiența deciziilor judecătorești definitive și creează impresia în rândul publicului că respectarea lor este opțională, ceea ce contravine ordinii constituționale.
„Iar, pe de altă parte, realocarea sumelor de la capitolul Justiţie şi repartizarea acestora unor primării, care nu se mai pot finanţa, este edificatoare în ceea ce priveşte locul justiţiei în mentalitatea liderilor coaliţiei de guvernare”
, afirmă CSM.
Urmare acestui fapt, Consiliul declară că va lua inițiativa de a implementa și de a sprijini orice acțiune juridică posibilă, împreună cu alte instituții din cadrul puterii judecătorești, pentru a garanta că drepturile magistraților vor fi respectate, așa cum sunt prevăzute în Constituție și în legislația în vigoare.
În urma unei decizii luate joi, comisiile responsabile de buget și finanțe au aprobat o propunere de modificare a Legii Bugetului pentru anul 2026, inițiată de PSD, referitoare la sprijinul financiar pentru pensionari și categorii vulnerabile de populație.
Această modificare prevede ca 1,1 miliarde de lei să fie realocați de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care îi avea prevăzuți pentru achitarea unor drepturi salariale restante, obținute în urma unor hotărâri judecătorești definitive, emise cu mai mulți ani în urmă.
În urma discuțiilor privind contextul economic actual, caracterizat prin criza bugetară generată de conflictul din Ucraina și nu din Golf, s-a identificat o soluție pentru sprijinirea propunerii referitoare la pachetul social de către coaliție. Existau inițial două opțiuni: majorarea deficitului cu suma necesară finanțării amendamentelor parlamentare sau reducerea altor cheltuieli. Prima variantă a fost exclusă. În schimb, s-a optat pentru reducerea cheltuielilor aferente plății unor drepturi magistraților, obținute prin sentințe judecătorești în anii trecuți, care au fost amânate pentru anii următori.
„Ținând cont de situația bugetară de criza care ține de războiul din Ucraina și de tot contextul în care ne găsim, s-a găsit o formulă prin care propunerea legată de pachetul social să fie susținută de coaliție. Aveam două posibilități, prima să creștem deficitul cu anvelopa necesară acoperirii amendamentelor din Parlament. Nu s-a mers pe această opțiune. A doua variantă pe care am căzut de acord este să reducem alte cheltuieli. Analizând structurile bugetului am decis să reducem componenta de cheltuieli care ține de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate în anii trecuți și practică amânarea acestora în anii următori”
, a declarat Ilie Bolojan, după ședința coaliției de la Parlament.
Decizia privind bugetul pentru anul viitor a fost luată de către Parlament în cursul zilei de vineri.
2026 este anul pentru care au fost aprobate aceste prevederi financiare.
COMENTARII / 0