
Decizia a fost luată după ce s-a aflat că fondurile pentru pachetul social propus de PSD urmează să fie obţinute printr-o reducere a sumelor destinate plăţii unor drepturi câştigate de magistraţi prin hotărâri judecătoreşti, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a făcut publică o declarație, joi seară, prin care subliniază că hotărârile judecătoreşti trebuie executate în mod obligatoriu, fără a putea fi amânate sau reinterpretate unilateral.
În urma acestei declarații, Guvernul este îndemnat să renunțe la tacticile de reeşalonare impusă și să acționeze în conformitate cu prevederile legale.
În cazul în care nu se vor lua măsuri adecvate, ÎCCJ avertizează că va iniția toate procedurile legale posibile, inclusiv o acțiune în justiție menită să oblige Guvernul să aloce fondurile necesare pentru îndeplinirea obligațiilor scadente.
Consiliul Superior al Magistraturii CSM subliniază că, în urma discuțiilor politice privind fondurile bugetare pentru anul 2026, guvernul a decis să ajusteze bugetele instanțelor judecătorești și ale parchetelor. Această ajustare a dus la scăderea semnificativă a sumelor reprezentând datorii restante către judecători, rezultate din calculul eronat al drepturilor salariale din ultimii ani, confirmate prin sentințe judecătorești definitive.
Citește șiParlamentul Ungariei a votat pentru ridicarea imunității premierului Peter Magyar și a doi foști miniștri
„În repetate rânduri, pe parcursul ultimilor 5 ani, puterea executivă în calitate de debitor a decis unilateral eşalonarea sumelor de plată, iar ulterior, ca urmare a neexecutării inclusiv a obligaţiilor asumate prin eşalonare, a decis noi reeşalonări succesive”
, remarcă CSM.
În perioada recentă, ultimii doi ani au înregistrat o escaladare a acţiunilor ilegale întreprinse chiar de către cel care are obligaţii de plată, rezultând într-o situaţie în care niciun fond nu a fost alocat de la bugetul de stat pentru achitarea sumelor datorate ca urmare a unor hotărâri judecătoreşti definitive care au stabilit drepturi salariale. În acelaşi timp, plata acestor drepturi a fost din nou amânată, de această dată inclusiv pentru anul 2026.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit, prin jurisprudența sa constantă, că statele membre pot să acorde o perioadă de timp pentru plata sumelor datorate, dar nu pot să modifice intervalul de timp stabilit pentru achitarea acestor datorii, ceea ce duce la pierderea substanței drepturilor. Aceste drepturi sunt considerate un bun în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO, potrivit jurisprudenței.
Consiliul Superior al Magistraturii a afirmat că respectiva decizie reprezintă o încălcare a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului CEDO. Acesta a reacționat după ce pachetul social a fost finanțat din banii datorați judecătorilor. Magistrații au prezentat un front comun împotriva Guvernului.
În același timp, CSM subliniază că Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului au stabilit, prin jurisprudența lor constantă, că statele membre pot să acorde o perioadă de timp pentru plata sumelor datorate, dar nu pot să modifice intervalul de timp stabilit pentru achitarea acestor datorii, ceea ce duce la pierderea substanței drepturilor. Aceste drepturi sunt considerate un bun în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO, potrivit jurisprudenței.
Consiliul Superior al Magistraturii CSM consideră că diminuarea bugetului destinat plății datoriilor către judecători de către Guvern reprezintă o încălcare a propriei decizii anterioare și o lipsă de loialitate între instituțiile statului. Această acțiune a Guvernului a compromis predictibilitatea normelor și a încălcat obligația generală de respectare și executare a hotărârilor judecătorești definitive, un principiu fundamental al statului de drept. „Procedând la o nouă diminuare a bugetului alocat plăţii acestor datorii, Guvernul nu doar că şi-a încălcat propria decizie anterioară, dar a acţionat cu lipsă de loialitate între autorităţile statului, înfrângând predictibilitatea propriei norme, precum şi obligaţia generală de a respecta şi executa hotărâri judecătoreşti definitive, principiu imuabil al statului de drept”.
În urma acestei decizii, bugetul de stat se confruntă acum cu o problemă și mai acută, care rezultă într-o serie de cheltuieli suplimentare pe care statul trebuie să le suporte în viitor. Luând în considerare că sumele neplătate până în prezent sunt supuse unor penalități care includ dobânda legală și ajustarea în funcție de rata inflației, se observă că, în anumite cazuri, aceste costuri adiționale au ajuns să fie mai mari decât valoarea inițială a datoriilor.
Reprezentanții CSM consideră că amânarea la nesfârșit a achitării sumelor datorate duce la lipsirea de eficacitate a sentințelor judecătorești definitive, creând în același timp impresia în rândul publicului că respectarea lor ar fi opțională, ceea ce contravine ordinii constituționale.
Consiliul Superior al Magistraturii subliniază că repartizarea fondurilor iniţial alocate pentru Justiţie către diverse primării aflate în impas financiar reflectă priorităţile actuale ale clasei politice.
„Iar, pe de altă parte, realocarea sumelor de la capitolul Justiţie şi repartizarea acestora unor primării, care nu se mai pot finanţa, este edificatoare în ceea ce priveşte locul justiţiei în mentalitatea liderilor coaliţiei de guvernare”
, se arată în poziţia CSM.
Consiliul va lua inițiativa și va sprijini activ orice acțiune întreprinsă de alte entități din cadrul puterii judecătorești pentru a asigura realizarea concretă a drepturilor magistraților, în limitele competențelor stabilite de Constituție și de legislația în vigoare.
COMENTARII / 0