prima ocazie din perioada postdecembristă, România se găsește într-un context politic în care Constituția acordă președintelui dreptul de a iniția alegeri anticipate.
Nicușor Dan, președintele țării, a declarat că această posibilitate nu este luată în considerare și așteaptă ca partidele să se reunească la Cotroceni pentru a discuta alegerea unui nou prim-ministru.
Reprezentanții politicienilor și ai societății civile au solicitat inițierea alegerilor anticipate și
Citește șiUcraina cere încă 70 de miliarde de euro de la UE. Zelenski, despre acordul lui Trump cu Rusia: „Mai mulți bani în buzunarul lui Putin”
„întoarcerea la popor”
, la fel cum a acționat Bulgaria, care a organizat în ultimii ani șapte rânduri de alegeri anticipate.
Profesorul Silviu Cerna, economist de renume și fost consilier în BNR, a declarat în cadrul publicației Libertatea că
„alegerile anticipate în sine sunt o modalitate de întărire a democrației”
. Totuși, România se află într-o condiție care cere intervenții economice de urgente, iar programarea alegerilor ar întârzia aceste măsuri.
Silviu Cerna a explicat de ce România nu se află în aceeași situație ca Bulgaria, care, în ciuda mai multor rânduri de alegeri parlamentare anticipate, a reușit să păstreze stabilitatea financiară, având inflație și deficit mai mici decât România.
Reprimarea Guvernului Mureșan în adunarea legislativă a pus România într-o situație în care toate prevederile Constituției necesare pentru a iniția alegerile anticipate se îndeplinesc. Într-o conversație cu profesorul Silviu Cerna, ex-membru al Consiliului de Administrație al BNR, publicația Libertatea a dorit să determine ce impact ar avea alegerile anticipate asupra economiei în condițiile economice prezente.
Profesorul Cerna a precizat că respingerea Guvernului Mureșan intensifică criza politică, care a durat aproape jumătate de an, și a menționat că
„implicațiile pe termen lung ale acestei crize depășesc calculele de partid, afectând direct stabilitatea economică și poziția externă a economiei”.
„Sunt implicații economice și financiare imediate. E vorba despre presiunea piețelor și riscul de rating. Decizia de respingere a unui guvern cu drepturi depline vine într-un moment în care agenția Standard & Poor’s urmează să evalueze ratingul de țară al României. Prelungirea instabilității politice mărește riscul ca România să fie retrogradată în categoria speculativă, ceea ce ar scumpi masiv împrumuturile statului”, a explicat Silviu Cerna.
În același timp, economistul a subliniat că un guvern interimar nu poate aproba proiecte de lege economice esențiale sau efectua ajustări bugetare majore, fapt care ar putea amenința obținerea fondurilor europene și realizarea reformelor solicitate de Comisia Europeană.
Economistul, care a făcut parte timp de 17 ani din consiliul de administrație al BNR, a mai declarat că adâncirea crizei politice „alimentează scepticismul partenerilor europeni” și că „România este privită tot mai mult de la Bruxelles ca o țară instabilă într-o regiune cu probleme serioase, în partea aceasta de sud-est a Europei”.
„Incapacitatea cronică de a instala un Executiv stabil afectează direct capacitatea țării
Într-un interviu în care a fost întrebat dacă inițierea unor alegeri anticipate ar presupune riscuri economice mai mari decât respingerea unei noi propuneri de guvern, Silviu Cerna a afirmat că
alegerile anticipate în sine sunt o modalitate de întărire a democrației
, menționând în același timp că organizarea acestora necesită timp și că
situația financiară și economică a României necesită măsuri urgente
.
Silviu Cerna a susținut că alegerile anticipate repetate din Bulgaria „n-au periclitat adoptarea euro”. Acest lucru a fost posibil datorită faptului că, în Bulgaria, există de mult timp un regim monetar și fiscal denumit „currency board” (consiliu monetar), care impune o disciplină fiscală extrem de riguroasă.
„Evenimentele politice din Bulgaria nu au dus la relaxarea disciplinei fiscale, așa cum s-a întâmplat în România, fără alegeri anticipate, în timpul unui guvern cu toate drepturile”.
Silviu Cerna a spus pentru Libertatea.
Economistul timișorean a menționat că, în Bulgaria, alegerile anticipate
„nu au putut să alimenteze politici populiste de natură să deterioreze echilibrul fiscal și monetar al țării: deficit bugetar, datorie publică, inflație și așa mai departe”
.
„În România, fără alegeri anticipate, aceste dezechilibre s-au produs. Au fost provocate de politicile iresponsabile ale guvernelor de până în anul 2024, adoptate în perspectiva alegerilor regulate din acel an”, a mai declarat Cerna.
Conform declarației expertului, până când nu vom avea claritatea evaluării Standard & Poor’s și a programului politic pentru perioada următoare, nu se poate determina efectul asupra deficitului bugetar, datoriei publice, ratei inflației și a cursului valutar.
O creștere bruscă a euro la 6 lei este însă puțin probabilă, spune fostul membru al CA al BNR. „Din fericire, rezervele de mijloace de plată internaționale ale României, gestionate de Banca Națională, sunt fără precedent în istorie, peste 60 de miliarde de euro, ceea ce ar permite băncii centrale să intervină pe piață pentru a atenua asemenea fluctuații bruște și de mari proporții”, a mai explicat Silviu Cerna pentru Libertatea.
În 1997, Bulgaria a instituit un consiliu monetar, în urma unei crize financiare și a unei perioade de hiperinflație. În practică, cursul levului bulgărești a fost fixat, inițial la marca germană și ulterior la euro (1,95583 BGN = 1 EUR).
În prezent, Banca Națională a Bulgariei nu mai poate emite monedă neacoperită de rezerve valutare și nu poate refinanța băncile comerciale sau guvernul.
Impactul asupra politicii fiscale: În lipsa posibilității de a acoperi deficitul prin împrumuturi de la banca centrală sau prin emitere de monedă, bugetul a fost supus unei discipline extrem de riguroase. Această normă instituțională a impus guvernelor din Sofia, indiferent de orientarea lor politică sau de frecvența alegerilor, să păstreze o politică fiscală prudentă și să limiteze deficitul.
Datoria de stat a Bulgariei a rămas una dintre cele mai mici din cadrul Uniunii Europene, mai puțin de 25% din PIB, făcând posibilă îndeplinirea criteriilor Maastricht referitoare la stabilitatea prețurilor și la cadrul fiscal necesar pentru adoptarea euro.
Banca Națională a României (BNR) administrează un sistem de flotare gestionată a monedei leu, menținând libertatea de a stabili politica monetară.
Fără un consiliu monetar sau o ancoră de curs fix, care să impună limite rigide de finanțare, politica fiscală a României depinde direct de deciziile guvernelor în funcție.
În intervale variate de stabilitate politică, când guvernele erau complete, extinderea cheltuielilor publice și majorările salariale și de pensii, neconectate cu creșterea veniturilor, au amplificat deficitul bugetar și au generat un deficit structural semnificativ, România fiind în procedură de deficit excesiv.
COMENTARII / 0