Cum au argumentat judecătorii decizia de a suspenda Hotărârile prin care a fost convocat Congresul PNL

var ad = document.createElement(‘div’);

ad.id = ‘AdSense’;

ad.className = ‘AdSense’;

Citește șiSorin Costreie, după întâlnirea cu foşti miniştri ai Educaţiei: „O colaborare reală poate ajuta la continuarea reformelor”

Se atribuie proprietății display a obiectului ad, din cadrul style, valoarea ‘block’.

ad.style.position = ‘absolute’;

ad.style.height = ‘1px’;

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3901551″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/cum-au-argumentat-judecatorii-decizia-prin-care-au-suspendat-hotararile-prin-care-a-fost-convocat-congresul-pnl-3901551″,”fullCatPath”:”/stiri/actualitate/justitie”}

Congresul extraordinar al Partidului Național Liberal (PNL) din luna iunie a fost convocat fără să se țină cont de prevederile statutului partidului, este principala concluzie care reiese din motivarea Curții de Apel București din procesul deschis de liberalii din gruparea Thuma, prin care au fost suspendate temporar Hotărârile care au stat la baza evenimentului. 

Procesul în cauză a fost examinat în procedură de urgență, iar Tribunalul București și Curtea de Apel București au hotărât inițial să suspendă pe termen scurt hotărârile care au stat la bază convocării Congresului din 21 iunie.

• Printre liberalii care au atacat în instanță deciziile partidului se numără Hubert Thuma, Adrian Veștea, Alina Gorghiu sau Lucian Bode.
• Pe 20 august se va judeca un alt apel, depus de PNL (prin Ilie Bolojan), în procesul prin care au fost suspendate temporar toate hotărârile adoptate de PNL în timpul Congresului din 21 iunie. Detalii, aici. 

Instanța a anulat convocarea Congresului, care a avut deja loc?

În cadrul acestui proces, instanța a examinat două hotărâri emise de Consiliului Național Extraordinar al PNL, care au constituit fundamentul pentru convocarea Congresului din 21 iunie:

• Prima Hotărâre (01/2026) prin care s-a convocat Congresul Extraordinar din 21 iunie, cu 2.500 de delegați, și prin care a fost stabilită comisia de organizare a congresului și deschiderea procedurii de depunere a candidaturilor și moțiunilor.
• A doua Hotărâre (02/2026), prin care a fost aprobat proiectul de modificare a Statutului PNL, proiect care a fost ratificat la Congresul din 21 iunie.

Din explicațiile emise de Curții de Apel București, se constată că consecințele legale ale hotărârilor analizate

„nu se limitează din punct de vedere juridic și temporal numai până la momentul datei de 21.06.2026 (când a avut loc întrunirea Congresului Extraordinar), ci se extind și ulterior acestui moment, stând la baza emiterii chiar a hotărârilor Congresului”

și continuă să aibă efect după acest punct, constituind fundamentul pentru adoptarea hotărârilor Congresului.

„Astfel, deşi efectul concret al adoptării Hotărârii nr. 01/2026, constând în desfăşurarea Congresului extraordinar, s-a produs şi epuizat anterior pronunţării chiar a sentinţei civile apelate, efectele juridice ale celorlalte dispoziţii din Hotărâre ar fi continuat să-şi producă efectele în lipsa unei intervenţii din partea instanţei de judecată”, potrivit motivării citate.

Practic, Curtea de Apel București subliniază că „suspendarea efectelor juridice ale hotărârii nr. 01/2026 privește producerea acestora pe viitor, iar nu împiedicarea desfășurării efective a Congresului”.

Motivul care a fundamentat hotărârea judecătorilor

Curtea de Apel a subliniat că, în această situație, judecătorii au verificat dacă hotărârile emise de PNL — cele două decizii care au stat la baza convocării Congresului — respectă prevederile legale și statutare, menționând că o decizie de natură politică, precum excluderea din partid, va fi tratată în mod separat, într-un alt proces.

„Instanţele de judecată au posibilitatea de a statua asupra legalităţii deciziilor adoptate de către organele unui partid politic, în prezenta cauză nefiind supusă analizei sub niciun aspect oportunitatea măsurilor luate în cadrul activităţii de natură politică”, subliniază Curtea de Apel București.

În această situație, instanțele au observat că regulamentul activ al PNL prevede că, la convocarea Congresului Extra

„Atribuţiile de natură organizatorică stabilite în competenţa Consiliului Naţional în cazul convocării Congresului Extraordinar nu sunt absolute şi necondiţionate, fiind stabilit în mod expres faptul că acesta nu poate dispune modificări ale statutului (…)

Prin urmare, având în vedere că prevederile art. 66 din statut nu fundamentează competenţa Consiliului Naţional de a decide instituirea sistemului de moţiuni, astfel cum s-a decis în cadrul art. 2 şi 4 din Hotărârea nr. 01/2026, în mod legal prima instanţă a reţinut o potenţială nerespectare a acestor dispoziţii”, potrivit motivării citate

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0„); });