Cum își apără judecătorii din CSM „lista neagră” de oameni politici, asociații și redacții pe care le consideră vinovate de „decredibilizarea justiției” / Decizia luată în cazul sesizării unui fost ministru al Justiției

Fosta ministră a Justiției Ana Birchall, inclusă în „lista neagră” a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din cauza participării la

la campania de denigrare a judecătorilor

, a depus o plângere împotriva hotărârii CSM din 9 iunie. Demersul a fost respins de CSM.

Citește șiDoi senatori americani cer Trump să aplice imediat sancțiunile noi împotriva Rusiei

• Consiliul subliniază în motivarea deciziei că libertatea de exprimare necesită anumite restrângeri dacă este îndreptată împotriva judecătorilor. 
• „Actorii politici, presa şi alte persoane publice au obligaţia de a da publicităţii numai informaţiile a căror veridicitate este sigură, după ce în prealabil au fost verificate”, se arată în motivarea hotărârii CSM, consultată de HotNews.  
• În 10 iunie, CSM a denunțat „un atac fără precedent la adresa independenței justiției”, în hotărârea adoptată, un document de peste 70 de pagini, au fost indicați ca „vinovați” mai mulți politicieni, ONG-uri și redacții. 
• Demersul a fost unul fără precedent. Niciodată o organizație cu pondere în puterea judecătorească nu a nominalizat oameni și instituții din societate, așa cum a procedat CSM. 

„M-au sancționat fără judecată”

Pe pagina ei de Facebook, Ana Birchall a declarat:

„Voi urma toate căile legale interne. Dacă acestea nu produc rezultatele firești de a elimina practica nocivă a „listelor negre”, voi merge la instanțele și mecanismele internaționale pentru că legea trebuie respectată și aplicată tuturor, indiferent cine ești sau ce funcție ai!”

Această comunicare a avut loc la o săptămână după ce CSM a publicat „lista neagră”.

Fosta ministră a subliniat că decizia Secției pentru Judecători din cadrul CSM i-a cauzat o deteriorare severă a drepturilor.

„M-au sancționat fără judecată, pentru exercitarea drepturilor fundamentale ca de exemplu dreptului la liberă exprimare. Când taci în fața listelor negre, le legitimezi”, sublinia aceasta.

„Lista neagră” întocmită de CSM. Peste 3.500 de judecători numesc oameni politici, asociații și redacții pe care le consideră vinovate de „decredibilizarea justiției”

Actualitate

„Lista neagră” întocmită de CSM. Peste 3.500 de judecători numesc oameni politici, asociații și redacții pe care le consideră vinovate de „decredibilizarea justiției”

CSM a luat o rapidă decizie în timp foarte scurt.

În cadrul întâlnirii din 9 iulie, Secția pentru Judecători a CSM a emis o hotărâre de respingere a plângerii aduse de fosta ministră, iar procesul a fost finalizat într-un interval foarte scurt. În total, șapte membri ai comisiei au votat în favoarea respingerii, în timp ce singurul vot în susținerea admiterii a fost exprimat de un singur judecător.

Joi, CSM a făcut publică hotărârea ce respinge plângerea Ana Birchall.

Consiliul a precizat în justificarea deciziei că

„nu sunt îndeplinite cerinţele exces

CSM a declarat:

„Hotărârea criticată nu reprezintă un act administrativ, nu produce efecte juridice”

Secţia pentru judecători din CSM a mai reţinut că hotărârea criticată de Ana Birchall nu reprezintă un act administrativ, întrucât „nu a fost emisă în vederea organizării executării legii şi nu a avut ca efect naşterea, modificarea sau stingerea unui raport juridic ci, dimpotrivă, aceasta cuprinde doar constatări faptice, fără a da naştere, a modifica sau stinge vreun raport juridic”, potrivit documentului consultat de HotNews.

Instanțele judecătorești din CSM susțin că decizia subiectul criticării lui Ana Birchall are exclusiv un rol de protecție și de declarare, fără a avea caracter jurisdicțional, disciplinar, sancționator sau normativ.

„Produce efecte numai în raport cu judecătorii a căror independenţă este apărată, nefiind reglementată participarea în această procedură a altor terțe persoane. Prin urmare, Secţia reţine că actul a cărui revocare o solicită petenta nu produce efecte juridice în raport de aceasta, reprezentând un simplu fapt juridic, astfel că nu ar obţine niciun folos practic prin revocarea acestei hotărâri”, argumentează CSM.

În ce mod CSM își susține „lista neagră”?

Judecătorii din CSM afirmă că au hotărât să efectueze o analiză detaliată a declarațiilor și acțiunilor publice, având în vedere o

„unei agresiuni fără precedent împotriva magistraturii”

, pentru a determina dacă acestea compromit sau nu autonomia judecătorilor și autoritatea judiciară.

„Fiecare afirmație/acţiune relevantă din cuprinsul hotărârii este însoţită de un link direct către declarația publică, documentul oficial, hotărârea judecătorească, comunicarea instituţională, materialul de presă ori sursa statistică originală pe care se întemeiază, pentru a putea fi verificate direct faptele care stau la baza acesteia, succesiunea lor şi caracterul lor cumulativ”, justifică CSM decizia de a include în hotărâre numele celor vizați.

CSM impune condiții asupra libertății de exprimare.

În contextul criticilor aduse de Ana Birchall, care afirmă că s-a încălcat dreptul fundamental la liberă exprimare, Secția pentru Judecători a CSM a precizat că acest drept nu este absolut și poate fi supus unor limitări.

„Secția subliniază că dreptul la libertatea de exprimare nu este unul absolut acesta fiind susceptibil de anumite restrângeri în ipoteza în care folosirea libertăţii de exprimare este îndreptată împotriva unori valori pe care statul în mod legitim le poate apăra, cum ar fi autoritatea şi independenţa puterii judecătoreşti”, se mai arată în documentul CSM.

CSM admite că printre temele de interes general se include şi funcţionarea sistemului de justiţie și că opinia publică poate fi informată, însă, atrage atenția Consiliul, „actorii politici, presa şi alte persoane publice au obligaţia de a da publicităţii numai informaţiile a căror veridicitate este sigură, după ce în prealabil au fost verificate, iar declarațiile şi articolele de presă trebuie să fie exacte şi obiective”.

În hotărârea prin care i-a respins plângerea, CSM o acuză pe Ana Birchall că „în calitate de fost ministru al Justiției, fost consilier al preşedintelui şi fost consilier al prim-ministrului a participat la campania de denigrare a judecătorilor, prin luările sale de poziție împotriva sistemului de justiţie şi a reprezentanților lor, precum şi prin îndemnul şi participarea la protestul împotriva justiției fără ca aceasta să prezinte vreo minimă dovadă a susținerilor formulate, ceea ce reprezintă o depăşire gravă a libertății de exprimare”.

Judecătorii din CSM afirmă că decizia contestată de Ana Birchall nu a afectat drepturile sale la reputație, imagine și demnitate, deoarece în conținutul acesteia nu există referințe defăimătoare la persoana ei.

„Au fost prezentate intervențiile şi implicarea acesteia, ca persoană publică, în campania de denigrare a judecătorilor şi a puterii judecătoreşti, postările sale publice fiind fapte necontestate de aceasta, iar Secţia pentru judecători nu a făcut altceva decât să le prezinte şi să stabilească efectul cumulativ al acestora şi al altor acțiuni/declarații publice, şi anume afectarea independenţei judecătorilor. Mai mult, Secția observă că petenta nu a invocat şi nici nu a dovedit în ce constă pretinsa afectare a drepturilor menționate, susținerile sale fiind simple supoziții, fără niciun suport factual”, se mai menționează în hotărârea CSM.