var ad = document.createElement(‘div’);
ad.id = ‘AdSense’;
ad.className = ‘AdSense‘;
Citește șiIlie Bolojan a explicat ruptura dintre PNL și PSD: „Fixezi ora 6, ei nu vin nici la 8, nu sună să anunţe şi afli la televizor”
ad.style.display = ‘block’;
ad.style.position = ‘absolute’;
În script, proprietatea top a obiectului ad este stabilită la ‘-1px’ prin linia ad.style.top = '-1px';.
ad.style.height = '1px'; setează înălțimea stilului elementului ad la 1px
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3906325″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/cum-vrea-nato-sa-si-consolideze-apararea-pe-flancul-estic-valoarea-unei-drone-nu-este-determinata-exclusiv-de-performantele-sale-3906325″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/ue”}
NATO își propune să întărească flancul estic prin implementarea dronelor, a senzorilor și a inteligenței artificiale, într-o rețea extinsă concepută să identifice și să ajute la respingerea unui eventual atac din partea Rusiei, adaugă Politico.
Specialiștii din statele occidentale susțin că organizația examinează viabilitatea efectuării operațiunilor cu vehicule aeriene fără pilot, susținute de inteligență artificială, ca componentă a eforturilor sale de întărire a sistemului defensiv. Intenția nu constă în obținerea unei funcționări complet autonome; dimpotrivă, sistemul ar putea facilita controlul dronelor, în timp ce operatorii umani ar stabili țintele ce vor fi atacate.
Această strategie ilustrează deja acțiunile Ucraina. Statul, aflat în conflict, integrează tot mai mult inteligența artificială în operațiunile cu drone, însă atât soldații, cât și companiile din sectorul tehnologic de apărare, au repetat că forța umană trebuie să rămână în centrul luptei, chiar dacă războiul se automatizează.
NATO consideră că dronele susținute de inteligență artificială vor constitui elemente ale Inițiativei de descurajare a flancului estic — o rețea digitală de spațiu de luptă pe care alianța o dezvoltă pentru a supraveghea amenințările de-a lungul frontierelor sale cu Rusia și Belarus, care se întind de la nordul Finlandei până la Marea Neagră.
Conceptul recent prevede utilizarea mii de drone, senzori și sateliți integrați în rețea cu inteligența artificială, menite să identifice posibile încălcări ale teritoriilor aliaților și să contracareze atacurile, formând prima linie de apărare. Armata tradițională – tancurile, avioanele de vânătoare și artileria – va continua să fie coloana vertebrală a întregului sistem.
Maiorul Ben Schiff, din Armata Statelor Unite și responsabil de operațiunile software, a spus pentru Bild că atât Ucraina, cât și Rusia, continuă să se bazeze pe personal uman pentru comandarea dronelor.
Chiar dacă anumite echipamente beneficiază de funcționalități de inteligență artificială sau de învățare automată care oferă scurte perioade de autonomie în zbor, conducerea este în mare parte realizată de operatorii de pe sol. Schiff a declarat că
„cele mai plictisitoare părți ale zborului”
— dronele care se deplasează deasupra frontului în căutarea țintelor — trebuie automatizate. Totuși, când se stabilește ce țintă trebuie atacată de dronă, factorul uman intră în joc.
„Așadar, oamenii decid ce face drona, dar nu trebuie neapărat să o piloteze ei înșiși, pentru că nu avem un milion de piloți. Nu putem pilota un milion de drone în același timp”, a declarat Schiff la sediul Armatei SUA pentru Europa și Africa din Wiesbaden, Germania.
Schiff este manager de produs pentru EFDI Data Backbone, un cadru în curs de dezvoltare conceput pentru a ajuta forțele NATO să detecteze, să clasifice, să partajeze și să acționeze pe baza informațiilor cu rapiditate și la scară largă. Această infrastructură face legătura între sistemele informatice și de comandă incompatibile din mai multe țări aliate, permițând fluxul de date în timp real de la senzorii desfășurați în prima linie până la cartierul general.
Obiectivul urmărește să sprijine NATO în tranziția de la sistemul liniar existent, denumit „lanț de ucidere”, în care informațiile se deplasează de la linia frontului către factorul decizional și apoi înapoi la front, la un model numit „rețea a morții”, în care datele colectate de la senzori pot fi expediate rapid către armament și operatori.
„Valoarea unei drone, a unui senzor sau a oricărei alte capacități nu este determinată exclusiv de performanțele sale individuale”, a declarat maiorul Matt Blubaugh, purtător de cuvânt al Armatei SUA în Europa și Africa. „Eficacitatea sa depinde de cât de bine se integrează în ecosistemul operațional mai larg”.
Ucraina a fost deja un pionier în adoptarea inteligenței artificiale în operațiunile militare.
Andrii Hrytseniuk, director general al platformei de inovare Brave1, susținută de statul ucrainean, a afirmat că Ucraina a realizat avansuri notabile în aplicarea inteligenței artificiale pe terenul de conflict, pentru a susține activități precum luarea deciziilor, navigarea dronelor, ghidarea finală și precizia.
În această primăvară, la Kiev, Hrytseniuk a spus pentru Business Insider că peste 200 de firme locale lucrează la componente alimentate de inteligență artificială pentru drone, rachete, radare și alte echipamente. Totuși, aceștia afirmă că aceste sisteme nu vor prelua controlul complet al dronelor de la pornire până la final.
Wild Hornets, compania care produce drone‑ul de interceptare Sting, a spus în luna mai, în cadrul unei interviuri cu Business Insider, că inteligența artificială va fi introdusă treptat în majoritatea fazelor operațiunilor aeriene — de la detectarea țintei, la identificarea acesteia, până la ghidarea finală.
Un portofoliu de comunicare al firmei a afirmat că decizia finală privind țintele atacate va rămâne în mâinile oamenilor. Întrucât Rusia își modifică în mod constant tacticile, operatorii sistemelor de interceptare trebuie să monitorizeze aceste evoluții și să implementeze ajustările necesare, a subliniat el.
Pe măsură ce sistemele autonome devin din ce în ce mai răspândite pe câmpul de luptă din Ucraina, comandanții au declarat pentru Business Insider că oamenii trebuie să rămână implicați în procesul decizional.
Indicativul de apel „Grek” aparține unui comandant de companie responsabil pentru coordonarea roboților din Regimentul 21 de Sisteme Fără Pilot „Kraken” al Ucrainei. Acesta a afirmat că scopul principal este să facă posibil ca personalul să se dedice activităților unde judecata umană contează cel mai mult.
„permite oamenilor să se concentreze asupra sarcinilor în care judecata umană are cea mai mare valoare”
Armata Statelor Unite a subliniat că NATO se bazează pe contextul operațional din Ucraina pentru a-și ajusta planurile militare în pregătirea unei posibile confruntări viitoare.
„Nu imităm Ucraina”, a declarat căpitanul Ronan Sefton. „Învățăm de la Ucraina”.
NATO a distrus o dronă care a pătruns în spațiul aerian al Letoniei. Această acțiune constituie o măsură de precauție adoptată de Finlanda.
Aliații NATO au ridicat o critică fermă împotriva Rusiei și au caracterizat încălcările spațiului aerian din România și Polonia ca fiind
„periculoase și inacceptabile”
.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0