
Decizia de respingere a cererii formulate de avocata Silvia Uscov cu privire la judecătorul Dacian Dragoș a fost justificată de Curtea de Apel București prin posibilitatea ca o astfel de măsură să ducă la „un vid de jurisdicție constituțională” și să paralizeze activitatea Curții Constituționale. Hotărârea din 10 februarie a fost contestată de reprezentanta AUR, iar cazul va fi acum analizat de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Decizia instanței a fost să respingă solicitarea de suspendare a actelor de numire a judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, înaintată de avocata Silvia Uscov din partea AUR, însă Curtea de Apel București nu a făcut publică încă justificarea acestei decizii, luate în data de 11 februarie.
- Printre argumentele aduse de Silvia Uscov se numără faptul că cei doi judecători nu ar avea o experiență de cel puțin 18 ani în domeniul juridic sau în învățământul juridic superior, o condiție esențială pentru a fi numiți în funcția de judecător la Curtea Constituțională.
- În același context, Silvia Uscov a atacat în instanță numirile celor doi judecători, susținând că nu sunt îndeplinite toate criteriile necesare pentru ocuparea acestor poziții.
- În cel de al doilea dosar, în care avocata Silvia Uscov a cerut suspendarea actelor de numire atât a judecătorului Dacian Dragoș, cât a lui Mihai Busuioc, solicitare respinsă de instanță în 11 februarie, Curtea de Apel București nu a publicat încă motivarea.
- Avocata AUR Silvia Uscov a contestat numirile celor doi judecători susținând că aceștia nu îndeplinesc una dintre condiţiile pentru a fi numiţi în funcţia de judecător CCR, şi anume o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.
Nu este clar dacă această decizie va avea consecințe asupra activității Curții Constituționale.
Citește șiBrexit eșuat, admite premierul britanic; Marea Britanie caută UE
Decizia Curții de Apel București de a nu suspenda Dacian Dragoș din funcția de judecător al Curții Constituționale a României a fost motivată prin posibilitatea apariției unui vid în ceea ce privește jurisdicția constituțională. Curtea a considerat că suspendarea acestuia ar putea avea consecințe negative asupra activității Curții Constituționale.
„Ar avea drept consecință suspendarea activității Curții Constituționale”
a declarat Curtea de Apel București, potrivit surselor. Această decizie a fost contestată de avocata AUR.
La patru săptămâni după ce a respins inițial solicitarea de suspendare a Dacian Dragoș, judecător la Curtea Constituțională a României, Curtea de Apel București a făcut publice rațiunile din spatele hotărârii sale, luată în urma propunerii formulate de către președintele Nicușor Dan.
Decizia instanței se bazează pe Curtea de Apel București care a analizat cererea de suspendare a judecătorului CCR Dacian Dragoș și a stabilit că evaluarea perioadei de 18 ani de experiență în domeniul juridic al acestuia necesită o „analiză de fond” amănunțită. Această evaluare nu poate fi realizată printr-o procedură provizorie, cum ar fi un proces de suspendare a unui act administrativ:
Se consideră că nelegalitatea nu se rezumă doar la analiza formalităților procedurii administrative ori a dimensiunii formale a actului administrativ, ci poate fi extinsă și la motivele legate de esența raportului de drept administrativ, adică de legalitatea substanțială a actului evaluat, cu condiția ca orice dubiu semnificativ privind legalitatea actului administrativ să poată fi ușor identificat printr-o examinare preliminară a aparenței dreptului.
Curtea constată, față de cele arătate anterior, că în speță nu există indicii de natură să creeze o îndoială serioasă în privința actului administrativ a cărui suspendare se solicită
, astfel Curtea a stabilit că nu sunt prezente semne care să genereze o îndoială cu privire la actul administrativ a cărui suspendare a fost solicitată.
a fost șters și înlocuit cu varianta de mai jos:
Curtea a stabilit că nelegalitatea unui act administrativ nu se limitează la o simplă verificare a formalităților administrative sau a aspectelor formale, ci poate include și motive legate de fondul raportului de drept administrativ, adică legalitatea substanțială a actului în cauză. Pentru ca un act administrativ să poată fi suspendat, trebuie să existe o îndoială serioasă cu privire la legalitatea sa, care să poată fi ușor constatată printr-o cercetare sumară. În cazul de față, Curtea a constatat că nu există indicii care să creeze o astfel de îndoială cu privire la actul administrativ a cărui suspendare a fost solicitată.
Decizia a fost motivată prin faptul că o eventuală suspendare a decretului prezidențial din iulie 2025, care l-a numit pe Dacian Dragoș judecător la Curtea Constituțională a României, ar conduce la o impedimentare majoră.
„Ar avea drept consecință suspendarea activității Curții Constituționale”
, se arată în motivare.
În urma unei astfel de situații, Curtea de Apel București consideră că funcționarea instituțională ar fi grav afectată.
Mai exact, s-ar produce un vid de jurisdicție de natură constituțională, ceea ce ar perturbă mecanismele de control și de echilibru dintre autorități.
În cele din urmă, Curtea de Apel București subliniază că acest fenomen ar compromite securitatea raporturilor juridice.
În configurarea sa actuală, Curtea Constituțională este concepută astfel încât să nu poată fi subordonată altor instituții publice, iar funcționarea sa neîntreruptă este considerată un element esențial al sistemului democratic, a explicat judecătorul în motivarea sa.
„presupune continuitatea funcționării ca element structural al sistemului democratic”
a afirmat acesta.
În motivarea sa, Curtea de Apel București a arătat că suspendarea decretului prezidențial ar împiedica funcționarea legală a Curții Constituționale, lucru care ar avea consecințe negative asupra activității instanței.
În fața instanței se află două acțiuni de suspendare și două de anulare, toate având ca obiect activitatea Dacian Dragoș în cadrul Curții Constituționale. Deciziile luate în aceste cazuri vor avea implicații semnificative. Curtea de Apel București a analizat deja contestația depusă de avocata AUR și a decis în consecință. Aceste procese sunt în desfășurare, urmărind suspendarea și anularea anumitor acte.
La 10 februarie, Curtea de Apel București a adoptat o decizie care a fost ulterior atacată în recurs de către avocata Silvia Uscov. Dosarul a fost înaintat către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a pronunța o soluție definitivă.
La 12 ianuarie, un proces a fost inițiat de avocata AUR Silvia Uscov în fața Curții de Apel București pentru a contesta motivul unei decizii. Această acțiune a avut loc după ce, la sfârșitul anului precedent, Silvia Uscov solicitase suspendarea actelor de numire a judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc în cadrul Curții Constituționale.
Termenele pentru procesele pe fond, în care avocata Uscov solicită anularea actelor de numire a celor doi judecători, au fost stabilite de Curtea de Apel București pentru data de 28 aprilie și, respectiv, 5 mai.
Procesele juridice menționate sunt de natură diferită. Suspendarea reprezintă o decizie temporară, pe când anularea unui verdict conduce la o soluție irevocabilă.
Într-o mișcare fără precedent, Curtea de Apel București a adoptat o poziție fermă în ceea ce privește judecătorii Curții Constituționale, această decizie fiind considerată una deosebit de importantă.
„Ar avea consecință suspendarea activității Curții Constituționale”
, au afirmat reprezentanții Curții de Apel București, Dacian Dragoș fiind una dintre figurile cheie în acest context. Această declarație a fost făcută în urma unei contestații depusă de avocata AUR.
La Curtea de Apel București, două cereri de suspendare au fost depuse împotriva judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc și înregistrate pe 30 și 31 decembrie 2025, primind ulterior o dată de judecată accelerată în comparație cu alte cazuri similare; ulterior, cele două solicitări au fost conexate încă de la primul termen de judecată.
Avocata Silvia Uscov aduce în discuție legitimitatea numirii a doi judecători, susținând că nu se califică pentru poziția de judecător al Curții Constituționale a României (CCR) din cauza lipsei vechimii de cel puțin 18 ani în domeniul juridic sau în învățământul juridic superior.
La Curtea Constituţională, profesorul universitar Dacian Cosmin Dragoş a fost desemnat în funcţia de judecător de către preşedintele Nicușor Dan. Anterior, acesta a ocupat poziţii academice la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării şi a fost conducător de doctorat la Facultatea de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. În urma acestei numiri, Livia Stanciu a fost înlocuită de Dacian Dragoș.
În urma votului din Senat, Mihai Busuic, fostul preşedinte al Curţii de Conturi, propus de PSD şi susţinut de coaliţia guvernamentală, a devenit judecător la CCR, preluând postul lăsat vacant de Marian Enache, care anterior a ocupat şi poziţia de preşedinte al Curţii.

COMENTARII / 0