Curtea de Apel București suspendă hotărâri Bolojan atacate de PSD

Curtea de Apel București a justificat șase dintre cele 11 decizii prin care a dispus, la cererea PSD,

Dacă dori

Curtea de Apel București (CAB) a suspendat deciziile guvernamentale emise în iulie, susținând că există

Citește șiPolonia vrea să interzică vânzarea alcoolului pe timpul nopții și să limiteze drastic publicitatea | Industria se opune | Vânzările la bere și vin deja au început să scadă

„o îndoială serioasă în privinţa legalităţii”

, conform celor șase hotărâri ale instanței menționate de HotNews.

În solicitările prezentate în fața instanței, PSD a susținut că, prin aprobarea hotărârilor, Guvernul demis a depășit limitele, introducând politici noi.

În Curtea de Apel București, judecătoarele Ana Corina Tudor și Olimpea Crețanu au soluționat dosarele, rezultând în câștigul cauzei pentru PSD. Ambele au asigurat câștigul cauzei în favoarea PSD.

„Criticile de legalitate invocate de reclamant, de natură a crea o îndoială serioasă asupra legalităţii HG”

Se referă la cele șase motive, redactarea cărora a fost finalizată, care se aplică hotărârilor pronunțate de Curtea de Apel București la 31 iulie, în dosarele soluționate de judecătoarea Ana Corina Tudor. Argumentele invocate de judecătoare în cele șase hotărâri sunt identice.

Potrivit acestei opinii, se ridică dubii privind legalitatea hotărârilor guvernamentale din iulie, deoarece acestea au fost promulgate de un guvern demis, iar perioada de interimat a expirat.

Este esențial să se sublinieze că, în cadrul acestei proceduri, Curtea nu trebuie să confirme dacă pârâtul a emis actul normativ individual în conformitate cu dispozițiile art. 37 alin. 3, ci să stabilească dacă criticarea de legalitate are potențialul de a genera o îndoială serioasă cu privire la legalitatea acestuia.

În realitate, la 5 mai 2026, în cadrul ședinței comune, Camera Deputaților și Senatul au anulat încrederea acordată Guvernului, în conformitate cu art. 67, art. 110 alin. (2) și art. 113 alin. (1) din Constituția României, iar de la acea zi, mandatul Guvernului a încetat. Calculând de la data de publicare a decretelor de desemnare a interimarilor – 27 aprilie 2026 – termenul de 45 de zile prevăzut de art. 46 Codul administrativ s-a împlinit la 10 iunie 2026.

Având în vedere că hotărârea contestată a fost aprobată la 1 iulie 2026, după ambele repere temporale, reproșurile de legalitate ridicate de reclamant au ca scop să genereze o îndoială serioasă privind legalitatea HG nr. 501/2026, a constatat motivarea Curții de Apel București, consultată de HotNews.

Art. 37, alineatul 3, din Codul Administrativ, invocat de judecătoare, stipulează: în cazul încetării mandatului sau, conform prevederilor constituționale, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, instituția executivă continuă să emită doar acte cu caracter individual sau normativ, esențiale pentru gestionarea treburilor publice, fără a introduce noi politici. În această perioadă, Guvernul nu are autoritatea de a publica ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege.

Guvernul nu a obținut acceptul apărării sale din partea Curtea de Apel București.

Guvernul a susținut, în cadrul sesiunii de apărare la tribunal, că deciziile luate în luna iulie nu constituie un act de hotărâre politică, nu marchează o nouă direcție guvernamentală și nu implică adoptarea unor măsuri ce ar reflecta opțiuni esențiale privind gestionarea politicilor publice ale statului.

„nu reprezintă un act de decizie politică, nu instituie o nouă orientare guvernamentală, şi nu presupun adoptarea unor măsuri care să exprime opţiuni fundamentale privind conducerea politicilor publice ale statului”

Guvernul a adăugat că normele emise se aliniază cu dispozițiile Constituției, care permit unui guvern al cărui mandat a expirat să nu mai efectueze actele esențiale pentru administrarea treburilor publice.

Curtea nu a refuzat dreptul Guvernului de a adopta acte administrative, însă a adus clarificări la această chestiune.

În motivarea sa, judecătoarea precizează:

„Simpla invocare a utilităţii şi necesităţii emiterii unui act administrativ normativ nu poate fi suficientă pentru justificarea încălcării dispoziţiilor legale care guvernează limitele emiterii acestuia”

Curtea nu contestă prerogativa Guvernului de a promulgă documente administrative, însă subliniază că acestea provin din decizii politice, iar examinarea lor depășește competența judiciară.

Curtea de Apel București a subliniat că, deși prin întâmpinare a fost ridicată problema tipului de acte pe care un Guvern cu mandatul încetat ar putea să le adopte, instanța nu poate oferi răspunsuri la aceste aspecte, limitându‑se la evaluări generale, așa cum au fost formulate, și fiind restrânsă la obiectul cererii de chemare în judecată, adică cererea de suspendare.

Instanța a optat pentru suspendarea hotărârilor guvernamentale, susținând că s-a îndeplinit condiția esențială de prevenire a unei pagube iminente, o cerință obligatorie stabilită de lege.

În motivare, judecătoarea afirmă că, dacă hotărârile guvernamentale contestate devin efective,

„paguba este previzibilă şi concret legată de executarea sa”

și suspendarea reprezintă singurul instrument apt să prevină multiplicarea lor

„este singurul instrument apt să prevină multiplicarea lor”

. Ea precizează că, în cazul în care deciziile Guvernului intră în vigoare,

„efectele nu ar putea fi înlăturate prin simpla anulare ulterioară a actului”

.

Se prezintă șase motive, identice.

Toate cele șase motivări, care vizeză suspendarea hotărârilor de guvern 501, 511, 512, 530, 570 și 571, sunt identice, argumentele fiind preluate în întregime de la o hotărâre la alta. În trei dintre motivări – cele vizând hotărârile 501, 511 și 530 -, preluarea argumentelor juridice a fost făcută cu tot cu numărul hotărârilor din care s-a copiat.

o săptămână după ce a fost pronunțată hotărârea de suspendare, judecătoarea a detectat o greșeală și a efectuat corectarea, iar rectificarea erorii materiale a fost înregistrată și pe portalul instanței.

Guvernul a contestat hotărârile Curții de Apel București privind suspendarea a 13 deciziilor adoptate în luna iulie. Înalta Curte de Casație și Justiție va examina aceste contestații.

Guvernul a reproșat instanței rapiditatea deciziei

Guvernul a emis un comunicat de presă după ce instanța a pronunțat deciziile de suspendare, în care a reproșat rapiditatea cu care au fost adoptate măsurile, având în vedere că acestea au fost luate în doar cinci zile de la înregistrarea dosarelor în instanță.

„Măsuri importante pentru a facilita accesul tinerilor pe piaţa muncii, gestionarea fondurilor europene, încasarea veniturilor bugetare, prevenirea răspândirii bolilor la animale şi sprijinirea crescătorilor individuali de animale, precum şi pentru organizarea şi desfăşurarea unor activităţi ale instituţiilor statului nu vor putea fi puse în aplicare după ce Curtea de Apel Bucureşti a suspendat astăzi cinci Hotărâri adoptate de Guvern”, se menționa în comunicatul transmis de Guvern.