Într-o solicitare adresată președintelui Nicușor Dan, cele 16 curți de apel din țară avertizează că legea privind pensiile magistraților, adoptată de Guvern și verificată de Curtea Constituțională după o perioadă de trei luni, are efectul de a aboli aceste pensii.
Justiția din România riscă un colaps sistemic
, susțin judecătorii, care consideră că magistrații sunt discriminați în comparație cu alte categorii de funcționari publici și înalți demnitari, care au o salarizare similară sau chiar superioară.
Citește șiMinistru israelian vrea război în Cisiordania și anexare Liban și Gaza
În urma unei solicitări oficiale către Nicușor Dan, un număr de 16 instanțe judiciare au exprimat opinia că rolul președintelui în procesul de promulgare a unei legi este unul crucial, și nu doar o simplă formalitate.
Acestea subliniază că președintele deține competența constituțională de a evalua personal legea, verificând dacă aceasta respectă cerințele de oportunitate și reflectă o justificare reală din punct de vedere social, economic sau politic, în procesul de adoptare a unui act normativ.
Se preconizează că modul în care a fost adoptată legea referitoare la pensiile magistraților ar putea submina statul de drept. Curțile de Apel au avertizat că această lege, dacă rămâne în vigoare,
„poate să determine un regres al protecției valorii statului de drept”
.
Într-o declarație comună, 15 curți de apel civile și Curtea de Apel a Parchetului Militar au avertizat că orice reglementare națională referitoare la statutul și situația materială a judecătorilor, inclusiv sistemul de pensii, intră sub incidența legislației UE, dacă poate afecta independența acestora.
„Orice măsură legislativă națională care afectează condițiile statutare și materiale ale judecătorilor, inclusiv regimul pensiilor de serviciu, intră în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii în măsura în care este susceptibilă să influențeze independența acestora, astfel cum a statuat în mod constant Curtea de Justiție”
se arată în document.
Este considerat că legea privind pensiile magistraților are drept rezultat abrogarea de facto a pensiilor de serviciu.
„Actul normativ echivalează cu eliminarea pensiilor de serviciu”
În opinia Curților de Apel, implementarea noii legi va duce la coexistenta mai multor sisteme de pensionare pentru magistrați, generând inegalități considerabile între cei care au ieșit deja la pensie, cei care s-au pensionat ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023 și viitorii pensionari din rândul magistraților.
În plus, se mai susține că actul normativ în cauză este caracterizat de o lipsă de previzibilitate și practic duce la abolirea pensiilor de serviciu pentru această categorie de profesioniști, având în vedere că pentru mai mult de 45% dintre judecătorii și procurorii actuali vârsta de pensionare nu va crește gradual, ci va fi ridicată direct la 65 de ani.
Se subliniază în memoriu faptul că regimul de interdicții și incompatibilități aplicat judecătorilor români este cel mai sever în comparație cu alte profesii sau cu colegii lor din statele europene.
„Judecătorii români sunt supuşi celui mai drastic regim de interdicţii şi incompatibilităţi”
este afirmația care reflectă această situație.
În memoriu se precizează că, pe lângă activitatea principală și câteva activități minore care nu sunt foarte bine remunerate, cum ar fi redactarea de articole sau lucrări științifice ori literare, magistrații au o altă oportunitate de a-și crește veniturile, care însă nu sunt foarte mari, prin desfășurarea de activități didactice în învățământul superior, la Institutul Național al Magistraturii sau la Școala Națională de Grefieri.
În opinia curților de apel, magistrații sunt supuși unei situații de discriminare.
„Justiția din România riscă un colaps sistemic”
este avertismentul lansat de acestea, care i-au cerut primarului Nicușor Dan să returneze în Parlament legea referitoare la pensiile magistraților.
Un sentiment de discriminare în rândul magistraților a fost semnalat de către Curțile de Apel ca urmare a adoptării acestei legi.
În opinia instanțelor care au semnat documentul, eliminarea drastică a pensiei de serviciu pentru magistrați conduce la o discriminare evidentă față de alte categorii de funcționari publici și înalți demnitari, care au o salarizare similară sau chiar superioară celei de care beneficiază magistrații.
„Prin eliminarea pensiei de serviciu sau reducerea ei, în mod drastic, magistraţii sunt vădit discriminaţi, în raport cu alte categorii de funcţionari publici/înalţi demnitari cu o salarizare similară sau chiar mai mare decât cea de care beneficiază magistraţii, fără ca aceştia din urmă să fie compensaţi, în mod proporţional, corespunzător absenţei unor drepturi fundamentale, pe o perioadă îndelungată de timp, cel puţin 35 de ani, perioadă în care nu le este permis să îşi procure venituri suplimentare”
În plus față de aceste aspecte, Curțile de Apel subliniază o discrepanță considerabilă și nejustificată între sistemul de pensii al magistraților și cel aplicat judecătorilor Curții Constituționale a României.
Se consideră că magistrații de carieră sunt supuși unui regim strict de restricții și incompatibilități pe o perioadă de cel puțin 35 de ani, în timp ce judecătorii Curții Constituționale au un mandat de maximum nouă ani și se bucură de un sistem de pensii considerat „deosebit de favorabil” în comparație cu cel aplicat magistraților de carieră.
Potrivit curților de apel, judecătorii cu experiență vor suferi o scădere drastică a pensiei lor după intrarea în vigoare a noii legi, având deja condiții de vârstă și stagiu de cotizare diferite și un cuantum al pensiei mai mic, care se va diminua și mai mult.
Se prevăd repercusiuni majore pentru sistemul de justiție din România, avertizează curțile de apel din țară. Nicușor Dan este îndemnat să retransmită către Parlament proiectul de lege referitor la pensiile magistraților, având în vedere că funcționarea justiției în România este amenințată.
„Justiția din România riscă un colaps sistemic”
au declarat reprezentanții curților de apel.
În opinia celor 16 curți de apel, legea privind pensiile magistraților va avea consecințe nefaste asupra modului în care sistemul judiciar operează. Impactul acestei legi asupra funcționării justiției este considerat grav de către acestea.
În memoriul înaintat președintelui, se subliniază că reintroducerea unei vârste mai mari de pensionare pentru magistrați și abrogarea pensiei de serviciu nu numai că ar putea duce la noi exoduri din sistemul judiciar, dar ar putea face, de asemenea, ca profesia de magistrat să devină neatractivă pentru viitoarele generații de specialiști în drept.
Se mai argumentează că există un deficit semnificativ de magistrați , iar numărul dosarelor înregistrate pe rolul instanțelor este de patru ori superior mediei europene, ceea ce, combinat cu imposibilitatea de a recruta personal suplimentar, conduce la o situație critică.
Se consideră că respectivele probleme au fost permanent aduse în atenția publică, însă au fost trecute cu vederea de către celelalte ramuri ale puterii în stat, singurul interes manifestat fiind acela de a afecta statutul profesional al judecătorilor. Anumite deficiențe au fost astfel continuu semnalate, însă
„au fost ignorate de celelalte puteri în stat, singura preocupare manifestată în acest sens fiind aceea a afectării statutului magistratului”
potrivit Curților de Apel.
Justiția din România se confruntă cu perspectiva unui colaps sistemic din cauza impactului direct asupra protecției drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și a rezolvării proceselor în termenul stabilit, ținând cont de volumul mare de muncă și complexitatea activității, precum și de riscul de exod din profesie. În același timp, abolirea pensiilor de serviciu pentru magistrați face ca statutul lor să devină o garanție doar teoretică a independenței, care nesusținută de realitate, potrivit unui memoriu.
Detalii despre conținutul legii referitoare la pensiile magistraților sunt oferite într-un context mai larg.
La data de 2 decembrie, Guvernul a fost angajat pentru a doua oară în procesul de reformare a pensiilor magistraților de către premierul **Ilie Bolojan**, după ce inițial o primă formă a acestei legi fusese invalidată de către Curtea Constituțională a României (CCR). Această lege a fost aprobată de către judecătorii constituționali în ziua de miercuri, 18 februarie, după ce procesul decizional fusese amânat de cinci ori.
Potrivit prevederilor, 70% din salariul net anterior constituie cuantumul pensiei ce se acordă magistraților. Este o dispoziție care vizează direct această categorie profesională.
În situația actuală, 80% din salariul brut pe care l-au avut în momentul de dinainte pensionării reprezintă cuantumul pensiei de serviciu pentru magistrați. Acesta este un procentaj considerabil și se consideră că ar putea avea implicații asupra sistemului de pensii.
În conformitate cu prevederile legislative recente, procesul de creștere a vârstei de pensionare va fi gradual, incrementându-se anual cu un an, până la atingerea pragului de 65 de ani în anul 2042, moment în care atâât procurorii, cât și judecătorii vor putea beneficia de pensie.
În sistemul judiciar, posibilitatea de pensionare anticipată pentru magistrați rămâne valabilă, fiind condiționată de o vechime de 35 de ani în funcție. În situația în care vârsta de 65 de ani nu a fost încă atinsă, se va aplica o reducere anuală de 2% până la momentul îndeplinirii vârstei standard de pensionare în cadrul sistemului public de pensii.
COMENTARII / 0