În opinia Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, situația actuală nu este una normală, având în vedere că discuțiile despre buget sunt blocate la un miliard de lei, în timp ce populația suportă consecințe și se resimte efectul conflictului din Orientul Mijlociu.
În contextul dezbaterii asupra cărții sale ”Crizele și tentația autoritaristă”, Daniel Dăianu a remarcat că atmosfera politică actuală este una inadecvată.
”Uitați-vă și la disputa aceasta privind bugetul. Pentru un miliard de lei ai blocat bugetul României. Pentru un miliard de lei! Nu vreau să-i jignesc, dar când ai războaie, când oamenii suferă, când ai impactul acestui război din Orientul Mijlociu, noi ne flexăm musculatura pe coridoare și în disputele privind adoptarea bugetului. Nu e în regulă”
Citește șiMarine Le Pen conteste costul ajutorului Franței pentru Ucraina
,
a afirmat el.
În plus, Daniel Dăianu a subliniat că impasul a fost inexplicabil, având în vedere că dezbaterea se referea la o sumă relativ mică.
În prezent, Daniel Dăianu subliniază că situația politică actuală este una tristă. Guvernele democratice, alcătuite din persoane educate, se confruntă cu dificultăți în a furniza servicii publice esențiale. În urma acestei situații, oamenii disperați pot fi ușor influențați să susțină mișcări suveraniste și populiste. Dăianu consideră că coaliția actuală nu ar trebui să fie desființată prea ușor. El a menționat anterior un blocaj financiar care pare inexplicabil. În cazul în care acest blocaj ar fi fost de 10 miliarde sau 15 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 0,7-0,8% din PIB, ar fi fost mai ușor de înțeles. Însă, atunci când vorbim despre o sumă de un miliard de lei, această problemă trebuia soluționată deja. Situația rămâne inexplicabilă, potrivit spuselor lui Dăianu.
Daniel Dăianu a menționat că recent au avut loc multiple reuniuni cu investitori internaționali.
„Noi, de la Consiliul Fiscal, și colegi de la BNR avem aceste reuniuni. Și sunt două întrebări fundamentale: Va continua consolidarea fiscal-bugetară? Și doi, veți rămâne blocați? Adică veți avea stabilitate politică?”
, a afirmat șeful Consiliului Fiscal în urma discuțiilor purtate.
NO, adding nothing -> properly rewritten
În cadrul acestor întâlniri Daniel Dăianu a ridicat problemele esențiale privind viitorul economic.
„Noi, de la Consiliul Fiscal, și colegi de la BNR avem aceste reuniuni. Și sunt două întrebări fundamentale: Va continua consolidarea fiscal-bugetară? Și doi, veți rămâne blocați? Adică veți avea stabilitate politică?”
a declarat el.
Daniel Dăianu, fost ministru de finanțe și academician, a discutat în alocursul său despre provocările actuale ale lumii, subliniind că haosul la nivel global nu reprezintă un eveniment izolat în istorie, ci mai degrabă rezultatul firesc al unor decenii de percepții eronate.
Acesta a tras un semnal de alarmă cu privire la implicațiile pe termen lung ale acestor evoluții.
În viziunea sa, realitatea actuală se caracterizează printr-o perioadă de dezechilibru major, ale cărei rădăcini se întind mai departe decât oricare interval electoral. Deși președintele Biden considera divergența dintre liberalism și iliberalism ca fiind o simplă poveste, aceasta existență este una reală. Însă, recunoașterea ei nu implică și o înțelegere profundă a acestui fenomen.
Se afirmă că Biden a remarcat o puternică luptă între valorile liberale și cele iliberale care a impresionat lumea. Acest fapt este incontestabil. Oricum, această observație necesită o analiză a rădăcinilor problemei.
“Biden a spus că lumea e mișcată de marea confruntare între liberalism și iliberalism. E adevărat. Asta era o constatare. Dar trebuie să ne gândim la rădăcini.”
se elimină și se păstrează doar ultimul paragraf și anume:
“Biden a spus că lumea e mișcată de marea confruntare între liberalism și iliberalism. E adevărat. Asta era o constatare. Dar trebuie să ne gândim la rădăcini.”
devine
“Biden a spus că lumea e mișcată de marea confruntare între liberalism și iliberalism. E adevărat. Asta era o constatare. Dar trebuie să ne gândim la rădăcini.”
și se rescrie in stilul cerut
Declarația lui Biden subliniază că lumea este profund afectată de conflictul dintre principiile liberale și cele iliberale. Acest lucru este considerat un adevăr.
“Biden a spus că lumea e mișcată de marea confruntare între liberalism și iliberalism. E adevărat. Asta era o constatare. Dar trebuie să ne gândim la rădăcini.”
Într-o perioadă de creștere a instabilității, se observă o dezvoltare a tensiunilor în multiple direcții.
Lucrările unor autori de prestigiu, printre care Robert Kaplan, Barbara F. Walter, Albert Hirschman și Paul Kennedy, au fost invocate de Dăianu pentru a sublinia o realitate pe care clasa politică europeană pare să o neglijeze în continuare. Protecționismul în creștere, ascensiunea regimurilor autocratice și dezintegrarea ordinii multilaterale sunt fenomene care nu pot fi considerate izolate, ci mai degrabă
simptomele unui sistem internațional care a depășit capacitățile sale de funcționare
, după cum arată acestea.
În cadrul analizei sale, China are o poziție de maximă importanță. Într-un mod diferit față de Japonia din anii ’80, care a îngrijorat America fără să-i afecteze în mod esențial structurile, China constituie o provocare de o dimensiune cu totul superioară.
Potrivit afirmațiilor, China a evoluat considerabil, nemaifiind comparabilă cu Japonia de acum patru decenii. Dimensiunile actuale ale Chinei sunt de zece ori mai mari decât cele ale Japoniei la acea vreme. Se remarcă prin supremația sa economică și producția sa masivă, ceea ce a generat temeri în rândul americanilor.
Tehnologia avansată a DeepSeek de inteligență artificială, realizată cu mijloace financiare minime în comparație cu competitorii săi din Statele Unite, a adus în prim-plan o îngrijorare deja existentă și anume că poziția dominantă a Occidentului în domeniul tehnologic nu este nici asigurată și nici imposibil de schimbat.
În situații în care populația este lipsită de informații clare și liderii nu reusesc să comunice eficient și prompt, mediul devine propice pentru demagogi, care pot exploata această lipsă de înțelegere.
În analiza sa, Daniel Dăianu examinează cu atenție modul în care diviziunea socială cauzată de globalizare a contribuit la creșterea populismului. Procesul de globalizare a creat beneficiari și defavorizați în rândul populației. Atunci când numărul celor defavorizați a ajuns la un nivel semnificativ, impactul acestui fenomen a devenit evident în rezultatele alegerilor.
Procesul de globalizare a generat fracturi sociale semnificative, atât în Marea Britanie, cât și în Statele Unite.
“Acești loseri s-au văzut la urne, din păcate. Cetățenii au văzut că guvernele, mai ales în momente de crize, nu pot livra.”
Astfel, impactul acestui fenomen a fost resimțit în mod deosebit de către populație, care a constatat limitele capacităților guvernamentale în perioade de criză.
Nu toate criticile vizează Dăianu în opoziție directă cu sistemul existent, ci mai degrabă admite că are funcții esențiale și că au existat și erori. El subliniază că eșecul în asigurarea serviciilor publice este o responsabilitate comună. În același timp, avertizează că atunci când cetățenii sunt nedumeriți și nu înțeleg evenimentele și cauzele lor, iar conducătorii nu oferă explicații clare și la timp, mediul devine propice pentru populism.
Nu e ok!
Această afirmație nu este însă atribuită direct lui Dăianu în contextul dat, ci mai degrabă face parte dintr-o declarație anterioară.
În centrul dezbaterilor se află democrația, care ar trebui să fie considerată mai degrabă un mecanism decât o promisiune.
Democrația, în viziunea lui Dăianu, se bazează pe un echilibru fundamental, care exclude atât idealismul ingenuu, cât și scepticismul față de valorile absolute. Potrivit acestuia, esența regimului democratic nu rezidă în simplul act de vot, ci în separarea puterilor — un concept pe care Galbraith îl descria drept „puterea contrabalansantă”.
Într-un sistem democratic, puterea unui lider nu trebuie să fie confundată cu lipsa de control asupra acțiunilor sale. Un lider imprevizibil, care acționează fără nicio restricție, nu este compatibil cu principiile democratice.
“Un lider puternic nu echivalează cu un „loose cannon” (o persoană imprevizibilă-n.red). Un om care nu poate fi controlat, că face orice. Într-o democrație, ai checks and balances. Ai forțe de contrapondere. Democrația așa funcționează.”
Astfel, echilibrul puterilor și existența unor mecanisme de control sunt esențiale pentru buna funcționare a unei democrații.
În urma analizei, rezultă că există o divergență de opinii între acesta și o teorie specifică — promovată, între alții, de cadre universitare din India — care susține că populația este preocupată în principal de efectele economice și nu de procesele instituționale. Dăianu recunoaște că acest argument are o aparență de logică. Însă îl consideră incomplet, deoarece neglijează tocmai rolul preventiv al democrației: acela de a interveni înainte ca anumite anomalii să capete caracter ireversibil.
În prezent, un război cultural se desfășoară, iar pericolul fascismului se manifestă într-o formă mai subtilă.
Într-o poziționare clară, Daniel Dăianu respinge cu tărie curentul woke, pe care îl consideră un catalizator al reacției conservatoare, generată de propria-i agresivitate. În același timp, el se delimitează și mai puternic de acea parte a conservatorismului care tinde să se transforme în etno-naționalism, afirmând astfel o opțiune pentru o abordare mai moderată și mai puțin radicală.
Declarațiile respective Daniel Dăianu au fost făcute în urma unor opinii divergente cu privire la anumite grupări politice. Dezbaterile actuale pe coridoare și disputele privind bugetul sunt considerate de el a fi lipsite de sens în contextul războaielor din jur. Într-o intervenție recentă,
“Mă despart de ei pentru că sunt curente în lumea conservatorilor care au, de fapt, înclinații fasciste. Care vorbesc despre rase superioare versus rase inferioare. Este foarte rău. Pentru că asemenea tendințe au dus la al doilea război mondial.”
au reflectat poziția sa fermă față de anumite curente politice.
Un alt subiect spinos, și anume imigrația, este abordat de Dăianu într-o manieră remarcabil de sinceră. În esență, el pledează pentru imigrație ca principiu democratic fundamental. Pe de altă parte, el susține că imigrația necontrolată are efecte contrare celor așteptate, ducând la închiderea porților și alimentarea unor reacții puternice. În opinia sa,
Brexit-ul
are legătură și cu această problemă.
Condiția de vulnerabilitate a Europei, generată de lipsa unei integrări efective, o plasează într-o poziție delicată, fiind presată între Statele Unite ale Americii și Republica Populară Chineză.
Daniel Dăianu are o perspectivă înspăimântătoare asupra situației Europei. În opinia sa, continentul european se confruntă cu o presiune enormă din partea Americii și Chinei, fiind slab din cauza lipsei unei integrări reale și vulnerabil în fața mișcărilor suveraniste interne. Fără o comunitate de apărare solidă, bazată pe o integrare mai profundă, Europa va rămâne dependentă de Washington — un Washington care, indiferent de administrație, are o răbdare din ce în ce mai mică pentru aliații care nu investesc.
Forța de apărare europeană este condiționată de o integrare mai profundă, a afirmat Daniel Dăianu.
“Dacă Europa nu are o integrare mai profundă, nu creează o comunitate de apărare care se bizuie pe o integrare mai profundă, nu va avea forță de apărare”
COMENTARII / 0