„Scopul școlii nu este să-i facă pe copii fericiți. Scopul școlii este să formeze competențele necesare vieții”, spune Daniel David într-un interviu acordat Totul Despre Mame. Ca fost ministru al Educației, el vorbește despre responsabilitatea pentru rezultatele PISA, reformele pe care a reușit să le înceapă și schimbările pe care nu le-a putut duce la capăt. Din perspectiva psihologului și a profesorului universitar, avertizează că limitele impuse prost adolescenților pot deveni ele însele o problemă, iar atunci când refugiul în telefon ascunde o stare emoțională negativă, interdicția nu mai este suficientă.
Daniel David continuă să susțină una dintre cele mai disputate declarații din perioada sa de funcție:
„Pentru copiii care vin la școală, responsabilitatea de a-i scoate din zona analfabetismului funcțional revine profesorilor”.
Citește șiCine este Ioana Ciocan, agreată de Nicușor Dan pentru șefia Ministerului Culturii. Legăturile cu Primăria Capitalei
El argumentează că performanțele slabe la PISA nu demonstrează lipsa de talente în rândul elevilor sau a competențelor profesorilor, ci indică faptul că sistemul educ
În noiembrie 2025 ați afirmat că cea mai mare parte a responsabilității pentru analfabetismul funcțional revine profesorilor. Performanțele obținute la PISA 2025 se dovedesc a fi mai slabe decât cele din 2022, în special în domeniile lectură, matematică și științe. Susțineți în continuare această poziție? În ce măsură această defecțiune poate fi atribuită instituțiilor școlare și în ce măsură modului în care societatea românească crește și educă copiii?
Daniel David: Știu bine ce am spus și de ce, astfel încât rămân pe aceeași poziție, chiar dacă aceasta se opune unor narațiuni populiste care mi-ar servi mai bine imaginea personală. Școlii i-ar face însă rău. Așadar, direct spus, pentru copiii care vin la școală, consider că responsabilitatea de a-i scoate din zona de analfabetism funcțional revine profesorilor. Nu vorbesc despre a-i face „olimpici” și nici măcar nu vorbesc despre performanță în zona mediei, ci de a-i scoate din zona de analfabetism funcțional, după ce îi ai la clasă, zi de zi, pe parcursul mai multor ani. Pentru cei care au abandonat școala și/sau pentru cei care absentează frecvent, cauza ține mai mult de familie și societate (ecosistemul educațional), inclusiv de condițiile socioeconomice, profesorul putându-se implica, dar fără a fi actorul sau responsabilul principal.
De ce nu reușește sistemul educațional românesc să transmită copiilor capacitatea de a aplica în viața cotidiană cunoștințele dobândite la școală, așa cum solicită PISA?
Daniel David: Rămân la cauza principală, așa cum o văd eu: nu putem avea rezultate mai bune la PISA dacă nu avem această paradigmă funcțională în sistemul de educație. De aceea spuneam și ca ministru că nu este suficient să continuăm să ne dezvoltăm în vechile paradigme, ci trebuie să le schimbăm. De ani de zile vorbim despre PISA, dar nu schimbăm paradigma! Reglementăm anumite lucruri, de exemplu prin profilul absolventului și prin curriculum, și organizăm activități de formare pentru ca profesorii să predea mai relevant pentru viață, dar apoi nu evaluăm consecvent aceste competențe. Abia din 2025 am cerut o evaluare mai consistentă în logica PISA la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. Pentru clasa a VIII-a, timpul a fost prea scurt. Dacă introducem schimbările în documente, dar nu le verificăm și nu le aplicăm în procesul educațional, riscăm să rămânem cu „forme fără fond”.
Accesează continuarea articolului AICI.
COMENTARII / 0