Se creează un element
Identificatorul ad.id este atribuit valorii AdSense.
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiPolonia vrea să interzică vânzarea alcoolului pe timpul nopții și să limiteze drastic publicitatea | Industria se opune | Vânzările la bere și vin deja au început să scadă
ad.style.display = ‘block’;
În cod, proprietatea position a obiectului ad este setată la ‘absolute’.
ad.style.top = ‘-1px’;
Dimensiunea înălțimii stilului pentru elementul ad a fost stabilită la 1px.
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3912885″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/economie/finante-economie/datoria-publica-a-depasit-60-din-pib-guvernul-nu-mai-poate-majora-cheltuielile-totale-cu-salariile-si-asistenta-sociala-3912885″,”fullCatPath”:”/stiri/economie/finante-economie”}
60,1% din PIB a reprezentat nivelul datoriei publice a României la sfârșitul primului trimestru din 2026, depășind pragul de 60% care activează restricțiile stabilite de Legea responsabilității fiscal-bugetare. În timp ce datoria se menține peste acest nivel, guvernul nu poate adopta măsuri care să majorizeze cheltuielile totale cu personalul sau cu asistența socială. Ministerul Finanțelor estimează că datoria va continua să crească și ar putea ajunge la 63,9% din PIB în 2028.
În data de miercuri, Ministerul Finanțelor a transmis Guvernului o analiză care evidențiază consecințele informațiilor furnizate de Eurostat, publicate pe 21 iulie. Conform acestor date, datoria publică, măsurată prin metoda europeană, a înregistrat un nivel ce depășește 60% din PIB.
Conform Legii responsabilității fiscal-bugetare, se stabilește un sistem progresiv de acțiune în cazurile în care datoria trece pragurile de 45%, 50%, 55% și 60
Executivul a transmis că, în condițiile în care datoria publică rămâne peste acest nivel, Legea responsabilității fiscal-bugetare nu permite Guvernului aprobarea unor măsuri ce ar duce la majorarea cheltuielilor totale cu personalul sau cu asistența socială.
„În condițiile în care datoria publică se menține peste acest nivel, Legea responsabilității fiscal-bugetare nu permite aprobarea de către Guvern a unor măsuri care determină majorarea cheltuielilor totale de personal sau
Ministerul Finanțelor, Alexandru Nazare, a precizat într-o postare publicată pe Facebook că depășirea pragului restrânge chiar și spațiul disponibil pentru a decide asupra noii legi a salarizării.
„Ce înseamnă concret acest lucru: România are o limită foarte clară pentru noi angajamente bugetare. Cât timp datoria se menține la peste 60% din PIB, Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială. În acest context, orice inițiativă cu impact bugetar trebuie fundamentată și calibrată în limitele cadrului fiscal-bugetar în vigoare și ale anvelopelor de cheltuieli stabilite prin Strategia fiscal-bugetară, cu evaluarea completă atât a impactului imediat, cât și a efectelor de anualizare și a riscurilor pe termen mediu. Această abordare trebuie să constituie cadrul de referință inclusiv pentru definitivarea noii legi a salarizării, dar și pentru celelalte inițiative cu impact asupra cheltuielilor permanente”, a afirmat Nazare.
Ministrul a subliniat că eventualele priorități sau realocări trebuie făcute în interiorul limitelor bugetare deja stabilite.
„De aceea, în discuția privind noua lege a salarizării, dar și în alte inițiative ale acestei perioade, trebuie să avem o imagine completă și realistă asupra măsurilor pe care ni le putem permite și asupra riscurilor ulterioare – orice noi măsuri adoptate trebuie construite în actualul cadru fiscal-bugetar. În acest moment, Legea responsabilității fiscal-bugetare nu mai permite creșteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal”, a mai spus acesta.
Datoria publică ar putea atinge 63,9% din PIB până în 2028.
Conform estimărilor Ministerului Finanțelor, datoria publică se preconizează să ajungă la 61,8% din PIB în anul 2026, la 63,3% în
„Această evoluție nu este automată, ci este condiționată de implementarea consecventă a programului de ajustare fiscal-bugetară și de materializarea reducerii deficitului în linie cu traiectoria asumată prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu. România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, iar cadrul european de guvernanță fiscală stabilește plafoane anuale pentru creșterea cheltuielilor nete. Respectarea acestora trebuie să conducă gradual la reducerea deficitului sub 3% din PIB și la înscrierea datoriei publice pe o traiectorie descendentă”, se arată în comunicatul Guvernului.
Planul bugetar-structural național pe termen mediu stabilește pentru România o perioadă de ajustare de șapte ani. Pentru 2026, plafonul anual privind creșterea cheltuielilor nete este de 2,6%, urmat de 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 și 4% în 2030. Pentru 2026, deficitul bugetar calculat potrivit metodologiei ESA este estimat la 6% din PIB, după 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024.
Nazare a subliniat că prudența bugetară este legată de menținerea ratingului de țară în categoria recomandată investițiilor.
„România a trecut la limită testele recente privind ratingul de țară. Acest lucru obligă la prudență, disciplină și consecvență în fiecare decizie cu impact bugetar. Rezultatele execuției bugetare de până acum arată că această corecție a început să producă efecte. În primul semestru, deficitul cash s-a redus la aproximativ 42 de miliarde de lei, de la 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, iar deficitul primar s-a redus cu aproape 74%. Veniturile au crescut cu aproximativ 32 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile totale au rămas sub control, în pofida creșterii costurilor cu dobânzile”, a afirmat ministrul Finanțelor.
El a subliniat că orice abatere de la regulile fiscal-bugetare ar putea exercita presiune suplimentară asupra credibilității și stabilității finanțelor publice, și a reafirmat că noile angajamente permanente trebuie să fie asumate doar în cadru bugetar existent.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0