De ce s-a cerut recuzarea judecătorului din procesul lui Călin Georgescu de la Curtea de Apel Bucureşti

Inculpat în trei dosare penale, Călin Georgescu a avut luni un nou termen în procesul în care e judecat, alături de Horaţiu Potra şi de alţi 20 de coinculpaţi, pentru tentativă de lovitură de stat. Avocaţii au solicitat întoarcerea dosarului în camera preliminară, iar unul dintre ei a cerut și recuzarea judecătorului. Toate cererile lor au fost respinse, iar următorul termen al procesului e pe 27 octombrie.

Arestat de DIICOT pentru înşelăciune şi constituire a unui grup infracţional organizat, Călin Georgescu a lipsit luni, 12 octombrie, de la procesul în care e judecat pentru tentativă de lovitură de stat. El depusese deja la dosar, prin avocaţi, o cerere prin care solicita să fie judecat în lipsă. Dacă ar fi venit în sala de judecată, ar fi fost adus în cătuşe, în boxa special amenjată pentru arestaţi. A ales să nu se expună astfel, fiind reprezentat la proces de cei doi apărători ai săi.

În total, dosarul cuprinde 22 de inculpați, însă doar șase dintre ei au asistat la ședința de luni. Printre aceștia se numără Horațiu Potra, alături de fiul și nepotul său. Cei doi s-au așezat pe aceeași bancă din sala de judecată, iar în timpul dezbaterilor, băiatul de 19 ani al fostului luptător din Legiunea Străină a privit telefonul.

Citește șiCap de porc la poarta lui Marius Lulea: mesaj amenințător în Tunari

În data de 28 septembrie, avocații suspecților, cu Laura Vicol în frunte, susțineau că există un „dosar denumit confidențial” derivat din această cauză, care ar fi păstrat în arhiva Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În luni, se clarifică situația până la începerea ședinței de judecată. Dosarul, subțire, având coperți galbene și o coală albă lipită, pe care cineva a scris de mână cu marker roșu „acte confidențiale”, conținea analizele medicale prezentate de unii dintre inculpați; probabil în faza circumstanțieră, la momentul stabilirii măsurilor preventive.

În ziua de luni, înainte ca ședința de judecată să înceapă, toți avocații inculpaților au parcurs, câte unul, dosarul secret și au confirmat că nu există nicio problemă. În realitate, falsă problemă nu era prezentă. Însă, odată ce judecătorul Paul Mihai Cozma a urcat la prezidiu și a deschis ședința, avocatul Dan Lupaşcu, fost președinte al CSM și coleg de apărare al lui Laura Vicol, a prezentat o nouă solicitare.

În sesiunea preliminară, judecătorul Cozma a stabilit că declarațiile făcute de inculpaţi, în calitatea de martori, erau nevalide, subliniind dreptul lor de a nu se autoincrimina.

Judecătorul a dispus atunci eliminarea din dosar a mijloacelor de probă declarate nule, a mediilor optice pe care erau stocate înregistrările audierilor de martori, precum şi „înlăturarea redării conţinutului declaraţiilor şi a referirilor la acestea din cuprinsul rechizitoriului”.

În termenul de luni, avocatul Dan Lupaşcu a solicitat reînceperea procedurii de cameră preliminară, susținând că în rechizitoriu a găsit secțiuni ce menționează probe excluse și că

„în dosar au rămas urme ale acelor probe”

. El a invocat nulitatea absolută și a menționat că Decizia CCR 22/2018 nu a fost aplicată, conform căreia, în cazul probelor obținute ilegal în procesul penal, excluderea trebuie să fie atât juridică, cât și fizică.

În susținerea cererii sale, av. Lupaşcu a adus în fața instanței 6 exemple extrase din dosarul Parchetului General, în care se face referire la declarațiile susținute de inculpați ca martori sau chiar la pasaje preluate din aceste declarații.

Av. Laura Vicol, la rându-i, a cerut restituirea dosarului la Parchet, motivând că procurorii nu au respectat decizia dată de judecător în camera preliminară. Vicol a criticat şi modul în care Parchetul General a operat modificările în rechizitoriu căci „ar fi fost mult mai simplu şi mai elegant să scoată efectiv pasajele, şi nu să fie înnegrite cu o bandă neagră sau tăiate, pur şi simplu”.

Procurorul de şedinţă a răspuns că cererea avocaților nu are fundament și a apelat la puterea judecătorului, menționând că în camera preliminară,

„a fost deja analizată această împrejurare”

.

judecătorul de cameră preliminară a precizat, în încheierea unei ședințe din martie anul acesta, că anumite paragrafe trebuiau scoase din cuprinsul rechizitoriului, odată cu excluderea declaraţiilor de martori din cadrul probelor.

Atunci când li s-a dat cuvântul, ceilalţi avocaţi ai inculpaţilor, printre care şi Mircea Sinescu, care-l reprezintă pe Călin Georgescu, au pus concluzii de admitere a cererii formulate de Dan Lupaşcu.

Unul dintre avocaţi a plusat însă și i-a spus judecătorului că, după procedura de cameră preliminară, când a decis că procesul poate începe, a „constatat şi faptul că nu există neregularităţi suplimentare ale actelor procesuale. Prin urmare, consider că există un caz de incompatibilitate în cazul de faţă”.

„N-am înţeles, formulaţi cerere de rec

După aproximativ 40 de minute, ședința a fost reluată, iar judecătorul Cozma a declarat că solicitarea sa de recuzare a fost respinsă.

Discuțiile au fost reluate

În ultima fază a ședinței, inculpaţilor prezenți în sală au primit cuvântul, iar fiecare, pe rând, a declarat că sunt de acord cu argumentele susținute de apărătorii lor.

Instanţa a menţinut starea de pronunţare, iar după câteva ore, spre seară, a comunicat că respinge cererea, în care se solicită reluarea procedurii de cameră preliminară. Termenul următor al procesului a fost fixat la data de 27 octombrie.

În luna septembrie a anului precedent, Parchetul General a pus în judecată pe Călin Georgescu, acuzându-l de complicitate la tentativă în realizarea unor fapte contrare ordinii constituționale și de transmitere a informațiilor false, în formă continuată, reprezentate de două acte materiale.

În cadrul acelui dosar, Horațiu Potra și 20 de apropiaţi, acum consideraţi coștienți, sunt acuzaţi de tentative de a comite acte contrare ordinii constituționale, de a încălca reglementările privind armele și munițiile, de a încălca normele materiei explozive, de a

Conform Parchetului General, Călin Georgescu și Horațiu Potra s-au întâlnit în zorii zilei de 7 decembrie 2024, în timp ce, cu o zi înainte, CCR a anulat alegerile prezidențiale. Potra a întors din Congo în noaptea de 6/7 decembrie, iar reuniunea lor a avut loc la câteva ore după, sub umbrela clandestinită, la Centrul de echitație Jbara Horses din Ciolpani (Ilfov).

Acolo, potrivit acuzării, cei doi au discutat un plan potrivit căruia, a doua zi, pe 8 decembrie 2024, Potra, împreună cu persoane din cercul său relațional, cu pregătire militară sau capacități operative specifice pregătirii militare, urmau să desfășoare în București, în contextul unor acțiuni de protest, „acțiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a naturii pașnice a acțiunilor de protest, în manifestații caracterizate prin violență, strategia urmărind schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, se arată în rechizitoriul Parchetului General.

Seara, după discuţia cu Georgescu și ca urmare a planului agreat cu acesta, Potra a organizat/coagulat un grup de 21 persoane, cu care s-a întâlnit la o cafenea din Mediaș (Sibiu), unde a stabilit deplasarea spre București cu șapte autoturisme, în care se aflau bricege, pumnale, cuțite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare și cozi de topoare, două pistoale și 65 de materiale pirotehnice din categoria F4 (cele mai periculoase dintre cele permise pentru uz profesional), membrii grupării au plecat, în mod organizat, spre București.

După primirea unui apel la 112 referitor la evenimentul ce urma să se desfășoare, s-au realizat verificări de poliție. În noaptea de 7/8 decembrie 2024, în intervalul 01:30 – 03:00, toate cele șapte mașini au fost blocate în trafic în zonele Balotești-Săftica (Ilfov), Mănești (Prahova), Cornești (Dâmbovița) și București.

În același dosar, Călin Georgescu mai este acuzat și că, în seara zilelor de 7 decembrie și 12 decembrie 2024, „în baza aceleiași rezoluții infracționale, a răspândit către publicul larg informații false, cunoscând caracterul nereal al acestora, sub forma unor alegații privind intrarea României în războiul dintre Federația Rusă și Ucraina, ca plan pentru împiedicarea instalării președintelui SUA, Donald Trump și a lansat afirmații de natură a afecta încrederea populației în Ministerul Apărării Naționale și în mod colateral, apte să inducă teama în rândul urmăritorilor din perspectiva posibilei implicări active a României în conflictul militar aflat în desfășurare”.

Horaţiu Potra, la rându-i, este inculpat și pentru că, spun procurorii, deţinea fără drept un întreg arsenal: un revolver, 3 aruncătoare portative de grenade, un aruncător individual portativ de grenade, o pușcă semiautomată, letală, 5 pistoale-mitralieră, un pistol automat, 18 pistoale semiautomate, 41 încărcătoare, un sistem de ochire optoelectronic, cu reticul iluminat, cu proiector fascicul laser, cu cameră termică și IR ce permite ochirea în condiții de luminozitate scăzută („pe timp de noapte”), un amortizor, 2873 de cartușe cu glonț de diferite calibre, 1 fitil detonant, 4 corpuri cilindrice roșii Maxprime Booster, 59 de grenade de calibru 40 mm pentru lansator tip aruncător portativ de grenade adaptat la armă de asalt, 56 de grenade de calibru 40×46 pentru lansator tip aruncător individual portativ de grenade și 37 de grenade de mână.

Curţii de Apel Bucureşti apar în un dosar care nu este singura ocazie în care fostul candidat la Preşedinţia României este inculpat.

Georgescu mai este judecat într-un alt dosar, pentru promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor crime de război, dar şi de promovare de idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Potrivit procurorilor, infracțiunile au fost săvârşite în formă continuată (5 acte materiale), în perioada iunie 2020 – mai 2015. Procesul, aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1, a avut până acum patru termene, iar următoarea şedinţă de judecată e programată pentru marţi, 13 octombrie.

Al treilea dosar penal este deschis la DIICOT. În luna precedentă, procurorii au comunicat că Georgescu a fost pus sub acuzare pentru formarea unui grup infracțional organizat și pentru o înșelăciune de natură continuă, având consecințe deosebit de grave.

Conform DIICOT, în septembrie 2021, Georgescu, alături de Ionel Rusen, un afacerist din România, și Massimiliano Arena, cetățean italian, au constituit un grup infracțional organizat care opera în mod coordonat sub conducerea lui Georgescu, acționând în principal pe teritoriul României și al Marii Britanii, cu scopul de a obține foloase patrimoniale injuste.

Ex-candidat la Președinția României le prezintă pe cei doi ca fiind oameni de afaceri prosperi, conducători ai unor firme străine ce ar avea la dispoziție sume considerabile de bani, pe care le-ar putea împrumuta celor ce doresc să-și extindă afacerile în România, sub condiția depunerii unor garanții financiare.

Astfel, cei trei inculpaţi „au acționat prin inducerea și menținerea în eroare a unor oameni de afaceri români cu privire la posibilitatea accesării unor finanțări de la instituții financiare bancare din străinătate”, singurul obiectiv fiind „obținerea garanțiilor bănești depuse de persoanele vătămate pentru accesarea creditelor respective”, se arată în comunicatul DIICOT. Prin acest mecanism infracţional, un om de afaceri din Buzău a fost înşelat cu peste un milion de euro.

În scopul recuperării prejudiciului, DIICOT a pus sub sechestru vila lui Georgescu din Mogoșoaia (Ilfov).

Conform stenogramelor de dosar difuzate de Euronews România, în primăvara anului trecut, Călin Georgescu ar fi planificat să se îndrepte spre Italia, imediat după ce ar fi scăpat de supravegherea judiciară impusă de Parchetul General. Prin telefon, el negociase achiziția unei vile din Toscana și intenționa să se mute acolo.

În data de 29 septembrie a acestui an, Curtea de Apel Bucureşti a dispus arestarea preventivă a lui Georgescu pentru 30 de zile. În ziua de luni, el a solicitat înlocuirea acestei măsuri, iar Tribunalul Bucureşti va pronunța o hotărâre marţi, 13 octombrie.