Decizia luată de Curtea de Apel București în cazul lui Călin Georgescu în dosarul de înșelăciune cu un prejudiciu de 1,1 milioane de euro

Curtea de Apel din București a decis să întârzie până pe 23 noiembrie, emiterea unei hotărâri referitoare la contestația DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București de...

Curtea de Apel din București a decis să întârzie până pe 23 noiembrie, emiterea unei hotărâri referitoare la contestația DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București de a elibera din arestul preventiv pe Călin Georgescu, au anunțat vineri, 20 noiembrie, surse din sistemul judiciar pentru publicația Libertatea. La 16:33, CAB a ratificat această informație.

La ora 16.06, Curtea de Apel București a hotărât să amâne până luni, 23 noiembrie pronunțarea unei hotărâri referitoare la eliberarea sau menținerea în arest preventiv a lui Călin Georgescu, au informat surse judiciare pentru Libertatea.

În consecință, Călin Georgescu va rămâne în weekendul acesta în Arestul Central al Poliției Capitalei, unde a intrat în custodie pe 29 septembrie.

Citește și„Treceți de partea noastră.” Putin le cere ucrainenilor să uite de război de dragul „viitorului copiilor lor”

Curtea de Apel București a analizat în data de 20 noiembrie contestația DIICOT privind hotărârea Tribunalului București de a elibera Călin Georgescu din arestul preventiv. Întâlnirea de judecată a început la aproximativ 9.00.

Ex-candidat la alegerile prezidențiale a fost pus sub custodie preventivă începând cu 29 septembrie, în cadrul unui dosar de fraudă care a cauzat un prejudiciu de 1,1 milioane de euro. În prezent, se află în Arestul Central al Poliției Capitalei.

Pe 9 noiembrie, Tribunalul București a admis cererea de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu, dar decizia a fost atacată de DIICOT. Judecătorii au spus atunci că nu există nicio dovadă că banii din presupusa faptă de înșelăciune de care este acuzat Călin Georgescu au ajuns la el.

În mod semnificativ, Georgescu se confruntă încă cu o hotărâre de detenție la domiciliu emisă de Tribunalul Ilfov la data de 18 noiembrie. Această dispoziție a fost contestată de DIICOT, iar Curtea de Apel București trebuie să emită un pronunțare, însă momintă nu s-a stabilit termenul inițial.

În dimineața zilei de 21 septembrie 2026, autoritățile au reținut pe Călin Georgescu din trafic, iar polițiștii și procurorii DIICOT au desfășurat percheziții de 8 ore la reședința sa din Mogoșoaia, în contextul unui dosar care urmărește constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Acest caz se referă la o înșelăciune cu un prejudiciu de 1,1 milioane de euro.

„Din actele de urmărire penală a reieșit că, în cursul lunii septembrie 2021, trei făptuitori, doi cetățeni români (cu vârstele de 64 și 47 de ani) și un cetățean italian (în vârstă de 56 de ani), au constituit un grup infracțional organizat, care a acționat în mod coordonat sub autoritatea liderului (cetățean român, în vârstă de 64 de ani), în special pe teritoriul României, dar și al Marii Britanii, în scopul obținerii de foloase patrimoniale injuste”, a transmis DIICOT. Cetățeanul de 64 de ani descris drept liderul grupării este Călin Georgescu.

În esență, unui antreprenor din Buzău, Răzvan Leu, i s-a propus să se implice într-o tranzacție de metale prețioase ce cerea un împrumut de 6 milioane de euro. Georgescu i-a recomandat să contacteze Ionel Rusen, o persoană de încredere. Acesta i-a introdus pe italianul Massimiliano Arena, reprezentant al unei bănci elvețiene. Pentru a asigura împrumutul, lui Leu i s-a solicitat o garanție de 1 milion de euro, dintre care 100.000 de euro ar fi trebuit să acopere finanțarea campaniei prezidențiale a lui Georgescu, potrivit DIICOT.

„Ulterior, sub pretextul că se poate majora creditarea la suma de 15.000.000 de euro, cu condiția depunerii unei garanții suplimentare, aceștia au determinat victima să transfere o nouă sumă, de 100.000 de euro”, au spus anchetatorii.

Împrumutul nu a fost executat, iar Leu a solicitat restituirea integrală a garanției de 1,1 milioane de euro, însă banii nu au fost returnați. În consecință, afaceristul din Buzău a depus, în ianuarie 2024, o plângere penală la DIICOT, care a constituit fundamentul acestui dosar.

În faza inițială a alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, Călin Georgescu (independent) și Elena Lasconi (USR) au înregistrat numărul maxim de voturi, obținând astfel trecerea în turul al doilea. În mod surprinzător, Marcel Ciolacu, fostul premier și președinte al PSD, deși era considerat favoritul sondajelor, a ocupat poziția a treia.

În data de 28 noiembrie 2024, documente provenite din SRI, de la care s-au scos secretele și care au fost prezentate în cadrul unei ședințe CSAT condusă de fostul președinte Klaus Iohannis, au indicat că Călin Georgescu ar fi primit fonduri dubioase sub formă de donații și că ar fi beneficiat de campanii de promovare suspecte pe TikTok, contribuind la creșterea rapidă a popularității sale. În consecință, pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur, în care Călin Georgescu a obținut victoria.

26 februarie 2025, Călin Georgescu a fost ridicat din trafic și transportat la Parchetul General, acuzat că ar fi instigat la acțiuni împotriva ordinii constituționale cu sprijinul mercenarilor conduși de Horațiu Potra, după ce CCR a anulat alegerile prezidențiale. Procurorii susțin că grupul lui Potra intenționa să se infiltreze în manifestările pașnice pro-Georgescu din București din decembrie 2024 pentru a crea haos.

În total, procurorii au deschis cinci dosare penale pe numele lui Călin Georgescu: pentru propagandă legionară, pentru tentativă de acţiuni împotriva ordinii constituţionale, pentru înșelăciune cu un prejudiciu de 1,1 milioane de euro, pentru că ar fi distrus dispozitive de ascultare montate de anchetatori în casa lui din Mogoșoaia și pentru un presupus salut legionar la ieșirea dintr-o biserică din Buftea.

Pe 2 iulie 2025, procurorii Parchetului General au anunțat că au finalizat cercetările și l-au trimis în judecată pe Călin Georgescu în primul dosar, pentru acuzații de propagandă legionară. Mai exact, anchetatorii l-au acuzat de promovarea cultului unor persoane vinovate de crime de război, dar și de promovarea de idei și concepții legionare, cu referire la Ion Antonescu, fostul conducător al statului din perioada septembrie 1940 – august 1944, și la Corneliu Zelea Codreanu, fost lider legionar.

Pe 16 septembrie 2025, Călin Georgescu a fost trimis în judecată în al doilea dosar, pentru complicitate la tentativă de acţiuni împotriva ordinii constituţionale alături de Horațiu Potra. Concret, a fost acuzat de tentativă de lovitură de stat. Rechizitoriul procurorilor de la Parchetul General, consultat atunci de Libertatea, descria mecanismul prin care rețeaua pusă la punct de Potra și Georgescu ar fi lucrat pentru „răsturnarea ordinii constituționale”, „punând în pericol siguranța națională”.

În data de 12 noiembrie 2026, instanța a judecat Călin Georgescu în al treilea dosar, în care se acuza de înșelăciune ce a generat un prejudiciu de 1,1 milioane de euro. În detaliu, se îl acuză de organizarea unui grup infracțional și de realizarea unei înșelăciuni cu consecințe extrem de grave.

COMENTARII / 0