Se declară variabila ad și se inițializează cu un nou element div creat de document.createElement.
ad.id = ‘AdSense’;
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiMAE: Consultări politice cu oficiali ucraineni privind educația în limba română în Ucraina. Cerințele României
Proprietatea display a elementului ad este setată la ‘block’.
ad.style.position = ‘absolute’;
ad.style.top = ‘-1px’;
The script assigns a height of 1px to the ad element.
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3909651″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/economie/diana-buzoianu-bugetul-pentru-lucrarile-la-baraje-a-fost-majorat-de-cinci-ori-trei-proiecte-scoase-din-pnrr-vor-fi-finantate-de-stat-3909651″,”fullCatPath”:”/stiri/economie”}
Bugetul alocat în acest an pentru lucrările la baraje a crescut de la 50 de milioane de lei la 250 de milioane de lei, a anunțat luni ministrul Mediului, Diana Buzoianu. Trei proiecte care au pierdut finanțarea prin PNRR, la Lacul Roșu, Frumoasa și Surduc, vor fi continuate cu bani de la bugetul național.
Ministrul Mediului a declarat că fondurile alocate pentru proiectele de baraje în acest an sunt de cinci ori superioare celor stabilite pentru 2025. În același interval, guvernul va asuma costurile celor trei inițiative scoase din PNRR de către Comisia Europeană, deoarece lucrările nu aveau un progres suficient.
„Pentru acest an am prevăzut, spre deosebire de anul trecut, când din bugetul național au fost alocate 50 de milioane de lei pentru baraje, 250 de milioane de lei, deci un buget de cinci ori mai mare pentru astfel de investiții. De asemenea, trei baraje care au fost scoase de la finanțarea prin PNRR de către Comisia Europeană, pentru că nu erau suficient de avansate, dar care aveau documentația necesară pentru a începe lucrările în acest an, vor fi totuși finanțate. Ne dorim ca povestea Leșu să nu fie una singulară, ci să poată fi replicată și în alte părți ale țării”, a declarat Diana Buzoianu, la finalizarea lucrărilor de reabilitare a Barajului Leșu, din județul Bihor, citată de Agerepres.
Ministrul Mediului a comunicat alocarea de funduri indispensabile pentru întărirea barajelor situate la Lacul Roșu, Frumoasa și Surduc. În același timp, s-au garantat resurse pentru două poldere, Tucea și Rovinari, care ar fi putut pierde finanțarea europeană.
Barajul Leșu reprezintă singurul proiect de acest tip susținut de PNRR. googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428441003-0”); });
Reabilitarea Barajului Leșu s-a încheiat, iar Diana Buzoianu a prezentat investiția ca un exemplu de referință pentru alte proiecte de infrastructură hidrotehnică.
„Barajul Leșu este nu doar un exemplu de lucrare de punere în siguranță, esențială pentru accesul la apă, este de asemenea și un baraj care arată cum se pot îmbina investițiile la cel mai înalt nivel de importanță cu misiunea de mediu”, a afirmat ministrul.
Vicepremierul Tanczos Barna a participat la ceremonie și a subliniat faptul că fondurile europene au fost pierdute în alte inițiative. Conform declarației sale, Administrația Națională „Apele Române” dispunea prin PNRR a peste 500 de milioane de euro pentru proiecte de baraje, poldere și alte lucrări în sectorul apelor, însă o parte din aceste inițiative nu au fost finalizate.
„ANAR-ul a avut la dispoziție peste 500 de milioane de euro prin PNRR pentru asemenea proiecte. Baraje, poldere permanente, nepermanente, dotări și alte asemenea (…). Unele dintre ele s-au făcut, celelalte nu s-au făcut și banii s-au pierdut. Dar nu vreau să stric momentul festiv”, a declarat Tanczos Barna.
Vicepremierul a spus că instituțiile care au beneficiat de fonduri prin PNRR au primit în 2021 „o șansă istorică” pentru realizarea unor investiții necesare comunităților și a apreciat că în această perioadă ar fi trebuit să existe mai multe recepții ale unor proiecte finalizate.
Rîndașu a subliniat că cunoștințele acumulate în proiectul Leșu ar trebui să fie utilizate și în alte proiecte.
Sorin Rîndașu, directorul general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”, a afirmat că cunoștințele dobândite în cadrul lucrărilor de la Leșu ar trebui valorificate pentru a accelera investițiile rămase în infrastructura de gospodărire a apelor.
„Asta aștept și de la ceilalți colegi ai mei, de la toate administrațiile bazinale de apă, să promovăm ceea ce ne-a rămas restant, să ne batem pentru aceste proiecte”, a declarat Rîndașu.
La lucrările de la Barajul Leșu au participat specialiști din România, Ungaria, Italia, Franța, Olanda și Macedonia de Nord. Rîndașu a arătat că experiența proiectului trebuie transferată către celelalte administrații bazinale de apă, în special pentru lucrările de reabilitare a barajelor și pentru proiectele destinate asigurării resurselor de apă.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0