DNA înfrântă în cazul ‘azilelor groazei’: Tribunalul Ilfov anulează acordul cu polițistul

Un verdict extrem de indulgent a fost apreciat de magistrați în cazul sentinței de 2 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare impusă de...

Un verdict extrem de indulgent a fost apreciat de magistrați în cazul sentinței de 2 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare impusă de DNA într-un acord de recunoaștere a vinovăției semnat cu un agent de poliție din județul Ilfov, acuzat că gestionează în secret unul dintre centrele unde persoane în vârstă erau supuse la foame și condiții de viață inumane.
Decizia a ridicat îngrijorări cu privire la eficiența justiției în astfel de cazuri.

Tribunalul Ilfov a invalidat, într-o decizie recentă, un acord de recunoaștere a vinovăției stabilit între DNA și Iulian Roberto Damian, un polițist acuzat în legătură cu funcționarea unui centru de îngrijire pentru persoane în vârstă în condiții inumane.

  • Decizia instanței nu are caracter definitiv.
  • În motivarea deciziei sale, un judecător al Tribunalului Ilfov a avertizat că fenomenul „azilelor groazei” a atins niveluri critice, cu repercusiuni devastatoare pentru persoanele în vârstă.
  • În anul 2023, Iulian Roberto Damian, împreună cu medicul Ana Maria Yasmin Dalbuzi, au fost inculpați de către DNA pentru continuarea administrării unui centru de îngrijire pentru persoane vârstnice din Voluntari, în ciuda ordinului de închidere emis de autorități din cauza condițiilor inumane.
  • Tribunalul Ilfov a respins, joi, acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de DNA cu polițistul Iulian Roberto Damian. Decizia pronunțată de tribunal nu este definitivă.
  • România s-a confruntat cu un fenomen al azilelor groazei, care a atins cote alarmante cu consecințe dezastruoase pentru persoanele vârstnice, atrage atenția judecătorul Tribunalului Ilfov în hotărârea prin care a respins acordul încheiat de DNA și polițistul inculpat.

Înregistrările din dosarul respectiv sunt de-a dreptul șocante: vârstnicii erau lipsiți de hrană, nu beneficiau de tratamentul medical necesar, iar în cazul în care erau anunțate verificări, erau relocați temporar din centru, fie pentru câteva zile la un hotel, fie pur și simplu transportați în diferite locații cu ajutorul vehiculelor până când echipele de control urmau să părăsească zona.

Citește șiCum a încercat o firmă din România să manipuleze alegerile din Serbia în favoarea lui Vucic. Anchetă BBC World Service

Potrivit unor înregistrări obținute de HotNews, angajații unui centru au fost surprinși în timp ce exprimau nemulțumirea lor că nu au suficientă hrană pentru vârstnici, care, se spune, „țipă ca niște șerpi de dimineața până seara”.

„urlă ca din gură de șarpe de dimineață până seara”

este afirmația care a stârnit îngrijorare.

În urma unei înțelegeri cu procurorul, anumite sentințe au fost stabilite în urma unor negocieri. Tribunalul Ilfov a analizat cazul unui polițist care conducea unul dintre „azilele groazei” și a decis să desființeze acordul încheiat de DNA cu acesta. Această decizie ar putea avea un impact dezamăgitor asupra opiniei publice în ceea ce privește exemplul dat de justiție.

În urma confruntării cu probele, Damian și Dalbuzi au admis acuzațiile și au optat pentru acorduri de vinovăție. Pentru fiecare dintre aceștia, Direcția Națională Anticorupție a prevăzut sancțiuni cu executare suspendată. Conform protocolului, sentințele trebuie ratificate de un judecător, drept urmare ambele înțelegeri au fost înaintate Tribunalului Ilfov spre confirmare.

Decizia instanței a fost luată în cazul lui Iulian Roberto Damian, un polițist Iulian Roberto Damian care a ajuns în atenția publicului pentru faptele sale.

2 ani și 3 luni de închisoare cu suspendare au fost stipulați de procurori pentru infracțiunea de participație improprie la abuz în serviciu, în timp ce pentru exercitarea fără drept a unei profesii sau activități, pedeapsa a fost de 6 luni de închisoare.

Decizia instanței judecătorești din Ilfov a avut un impact semnificativ asupra opiniei publice, după ce s-a pronunțat împotriva înțelegerii încheiate între DNA și un polițist acuzat că a administrat unul dintre așa-numitele „azile groazei”. Anunțul a stârnit interesul publicului în legătură cu modul în care sistemul judiciar tratează astfel de cazuri.

În Ilfov, tribunalul a analizat acordul și a considerat că pedepsele prevăzute sunt „nejustificat de blânde”. DNA a fost parte a acestui acord, însă judecătorii au hotărât că termenii săi nu sunt corespunzători.

„Exemplul dat de justiţie ar fi dezamăgitor pentru opinia publică”

Decizia tribunalului Ilfov ridică întrebări privind eficiența și echitatea în procesul de stabilire a pedepselor pentru astfel de infracțiuni.

Tribunalul Ilfov a adoptat o decizie surprinzătoare joi, respingând acordul și ordonând returnarea dosarului la DNA. În justificarea hotărârii sale, tribunalul a accentuat că sanțiunile stabilite și modalitatea de executare a acestora sunt „injustificabil de blânde”.

Decizia instanței de a stabili pedepse la minimumul prevăzut de lege ridică semne de întrebare în legătură cu gravitatea faptelor, afirmă judecătorul, care consideră că această abordare este inconsecventă cu însușirea deosebit de gravă a infracțiunilor.

Decizia Tribunalului Ilfov de a invalida acordul de vinovăție stabilit de DNA în acest caz a fost consemnată într-un document care a fost analizat de HotNews.
Judecătorul avertizează că o sentință indulgentă în astfel de situații poate declanșa un sentiment de revoltă în rândul publicului și poate stimula persoanele care intenționează să exploateze financiar persoanele în vârstă și vulnerabile.

În motivarea sa, judecătorul afirmă că obiectivul represiv impune ca cel acuzat să suporte în mod direct şi complet rigorile legislaţiei penale, precum şi consecinţele acţiunilor sale. Aplicarea unui regim sancţionator mai puţin sever ar putea crea impresia că acesta a reuşit să evite răspunderea penală, în ciuda faptului că a comis faptele.

Un fenomen deosebit de îngrijorător a atins niveluri extrem de alarmante.

Un magistrat subliniază importanța pedepselor exemplare în cazul unor infracțiuni grave și avertizează cu privire la creșterea alarmantă a fenomenului cunoscut sub numele de „azilele groazei” în anul 2023. În același an, aproximativ 99 de centre sociale au fost fie închise, fie suspendate din cauza neconformării la cerințele legale de operare, remarcă judecătorul.

Într-un context alarmant, caracterizat prin consecințe dezastruoase și ireversibile pentru persoanele în vârstă vulnerabile, Tribunalul Ilfov a ajuns la concluzia că o represiune penală severă și fermă este necesară pentru pedepsirea celor care comit astfel de infracțiuni.
Se consideră că o abordare dură şi deosebit de aspră este esențială pentru a combate eficient fenomenul care a atins cote alarmante.

Conditiile în care se aflau persoanele din centrul respectiv erau de o gravitate extremă, potrivit probelor administrate în anchetă, care au arătat că acestea erau expuse la un pericol real, fiind private de hrană, primind medicamente inadecvate și lăsate fără supraveghere specializată.
Judecătorul a considerat, în motivarea deciziei, că în fața unor asemenea circumstanțe, orice formă de indulgență ar fi injustificabilă.

Decizia justiției în acest caz ar putea fi considerată un exemplu dezamăgitor pentru percepția publică. „Exemplul dat de justiţie ar fi unul dezamăgitor pentru opinia publică”.

Justiția este așteptată de către public să dea o reacție puternică și clară, arătând că orice individ, indiferent de statutul său social, va fi tras la răspundere în funcție de gravitatea faptelor sale și obligat să suporte consecințele, care implică în mod inevitabil privațiuni și suferințe, ca urmare a încălcării ordinii juridice.

În opinia instanței, un regim sancționator mai puțin sever ar putea duce la percepția că justiția nu reacționează suficient de rapid la comiterea unor fapte grave și că, dimpotrivă, încurajează comportamente similare viitoare ale celui acuzat printr-o indulgență excesivă.
Acest lucru ar avea ca rezultat un exemplu dezamăgitor pentru societate, care ar putea fi interpretat ca o legitimare indirectă a activităților ilegale.

„Aplicarea unui regim sancţionator mai atenuat ar crea impresia – în accepţiunea acestei instanţe, că justiţia nu răspunde suficient de prompt la comiterea de fapte grave, ba chiar încurajează printr-o clemenţă excesivă conduite viitoare similare ale inculpatului, iar prin aceasta exemplul dat de justiţie ar fi unul dezamăgitor pentru opinia publică, fiind de natură a fi percepută ca o legitimare indirectă a unor activităţi infracţionale”

, a argumentat judecătorul în motivarea deciziei.

Se accentuează faptul că, în cazul în care s-ar valida acordul de recunoaștere a vinovăției, polițistul respectiv ar obține impresia că a reușit să evite sancționarea penală pentru acțiunile sale:

În cazul de față, o sentință cu supraveghere nu ar constitui o pedeapsă reală pentru cel vinovat, deoarece nu ar implica niciun fel de constrângere efectivă. O astfel de pedeapsă nu ar presupune represiune, privațiune de drepturi sau aflicțiune, care sunt trăsături fundamentale ale unei pedepse. Pentru ca scopul pedepsei să fie atins, executarea ei trebuie să aibă loc în regim de detenție.

Într-o manieră și mai critică, Tribunalul subliniază că polițistul a manifestat un comportament înalte gravități, determinat de interese financiare personale, în scopul de a obține venituri din ce în ce mai substanțiale, oferind servicii sociale de calitate scăzută și reducând la minimum sau chiar eliminând serviciile de bază precum alimentația, igiena și asistența medicală acordate pacienților, cărora le-a compromis viața și integritatea fizică și psihică prin acțiunile sale.

Decizia instanței a fost luată de către Laura Irina Bratu, președinta Tribunalului Ilfov, potrivit informațiilor furnizate de surse judiciare HotNews.

Hotărârea de respingere a acordului de vinovăție și de înaintare a cazului către DNA pentru continuarea investigației nu are caracter definitiv. DNA și polițistul inculpat au un termen de zece zile pentru a formula o contestație împotriva deciziei emise joi de Tribunalul Ilfov.

O decizie crucială în cazul Ana Maria Yasmin Dalbuzi, medic rezident, este așteptată pe 14 iulie de la Tribunalul Ilfov.
Este un caz care a înregistrat deja un acord între DNA și inculpat, care prevedea o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu suspendare.

COMENTARII / 0