Doar 10% din iazurile piscicole autorizate în România sunt construite

1.200 de autorizații pentru iazuri piscicole au fost eliberate în decursul unei perioade de 10 ani, însă doar 102 dintre acestea s-au concretizat în realitate. Potrivit Dianei Buzoianu, o majoritate covârșitoare a acestor permise a fost obținută de societăți de construcții care doresc să opereze în vecinătatea terenurilor pe care au deja investiții, accentuând astfel disparitatea dintre numărul autorizaților și cel al proiectelor efectiv duse la bun sfârșit.

„România este raiul iazurilor piscicole pe hârtie”

Diana Buzoianu, ministra Mediului, a afirmat, într-o conferință de presă desfășurată vineri, că legislația este, uneori, folosită ca o ascunzătoare pentru interesele constructorilor, care pot fi, fie de bună credință, fie mai puțin de bună credință.

Citește șiBogdan Ivan a rupt tăcerea: Bolojan e catastrofă, a spus americanii

„România, pe hârtie, este raiul iazurilor piscicole, dar în realitate mai puțin de 10% dintre aceste obiective au fost efectiv realizate”

Regulile trebuie să fie respectate cu strictețe în procesul de obținere a avizelor pentru accesarea agregatelor minerale necesare proiectelor de infrastructură, a explicat ea.
În numeroase situații, constructori au obținut avizele respective pentru a putea accesa materialele necesare, lucru legitim în sine, deoarece, în lipsa acestora, proiectele de infrastructură nu ar putea fi duse la bun sfârșit.

„Este legitim să obțină astfel de materiale, altfel nu pot realiza lucrările, dar trebuie să se respecte regulile și să fie realizate corect”

Ministra Mediului a avertizat cu privire la riscurile asociate cu activitățile de exploatare care au fost abandonate.

Pericolele asociate cu abandonarea cratelor create prin exploatări au fost evidențiate de către doamnă, care a menționat că acestea pot dăuna solului, pot destabiliza echilibrul hidrogeologic și pot afecta pânza freatică.
În anumite regiuni, comunitățile locale au fost nevoite să se confrunte cu o nouă realitate: fântânile lor nu mai dispuneau de apă, drept consecință a acestor activități de exploatare.
Infrastructura existentă, precum drumuri și poduri, a fost și ea grav afectată, la fel ca și lucrările hidrotehnice din zonă.

„Exploatările care ajung să fie cratere abandonate sunt un pericol pentru sol, regimul hidrogeologic și pânza freatică. În unele zone, comunitățile nu mai aveau apă în fântâni din cauza acestor exploatări. De asemenea, au fost afectate drumuri, poduri și lucrări hidrotehnice”

Diana Buzoianu a declarat că, în decursul ultimilor 10 ani, s-a înregistrat oficial extragerea a 230 de milioane de metri cubi de agregate, însă realitatea demonstrează că această cifră este considerabil mai mare, potrivit rezultatelor controalelor efectuate de autoritățile responsabile cu protecția mediului.
De asemenea, a existat fenomenul de reutilizare a unor gropi abandonate pentru depozitarea deșeurilor, ceea ce a ridicat probleme legate de securitatea vieții oamenilor.

„Am avut deja cazuri în care persoane au murit înotând în astfel de iazuri care nu respectau legislația.”

O schimbare a legislației actuale a fost anunțată ca fiind pe ordinea de zi, cu scopul de a restricționa prelungirea autorizațiilor. Această decizie a fost luată în scopul de a modifica cadrul legal existent.

Limitarea duratei de valabilitate a autorizațiilor este obiectivul declarat, a explicat Buzoianu, în legătură cu sutele de autorizații eliberate începând cu 2015, care au fost acordate pentru exploatarea balastului, însă fără a se crea iazuri piscicole, așa cum prevede autorizația inițială.

„Vrem să limităm termenul de valabilitate al acestor autorizații. Sunt sute de autorizații emise din 2015 care permit exploatarea balastului fără a crea un iaz piscicol conform autorizației inițiale”

, a afirmat el.

Diana Buzoianu a reafirmat că dreptul constructorilor de a accesa agregate minerale este justificat, însă această accesare trebuie să se realizeze în mod adecvat, fără protecții legislative care să compromită mediul și comunitățile locale.