Documentele expuse de primarul New Yorkului, Zohran Mamdani, conțin corespondență și memorii interne care demonstrează că oficialii au continuat să abordeze, încă din lunile post‑incident, problema expunerii la substanțe nocive. Conform Al Jazeera, dezbaterile includeau și riscurile juridice pentru administrație și concentrația de azbest din Lower Manhattan.
Documentele au stat ascunse în colecții de arhivă de-a lungul a numeroase decenii.
Pe 8 septembrie, Mamdani a anunțat că documentele vor fi făcute publice în cadrul unei conferințe de presă susținute la City Hall. În declarația sa, el a precizat că inițiativa urmărește să clarifice modul în care administrația locală a reacționat la evenimentele din 11 septembrie.
Citește șiLuca Niculescu: Situația este foarte serioasă – problemele identificate
În total, există aproximativ 170.000 de pagini care tratează problemele de sănătate ce au apărut în urma prăbușirii celor două clădiri ale World Trade Center. Conform lui Mamdani, documentele indică faptul că locatarii și angajații din zona afectată nu au primit toate informațiile de care aveau nevoie privind riscurile la care erau expuși.
„Oamenii s-au îmbolnăvit pentru că liderii în care aveau încredere i-au mințit și le-au spus că este sigur să respire aerul toxic”,
a declarat primarul, citat de Al Jazeera. Afirmația constituie una dintre cele mai dure declarații ale lui Mamdani și trebuie privită ca o poziție politică a administrației curente privind modul în care informațiile au fost gestionate după atacuri.
NEW YORK, 11 SEPTEMBRIE 2001. Resturile în fumul dens reprezintă singura urmă a clădirilor gemene de 110 etaje din World Trade Center, după atacul terorist. Foto: Mike Buscher/ Red Dot
Un memorandum emis în octombrie 2001 generează întrebări.
Printre documentele dezvăluite se numără un memorandum trimis în octombrie 2001 către Robert Harding, la acea vreme adjunct al primarului New Yorkului. Denumit Harding Memo, acesta evidențiază că oficialii orașului se pregăteau pentru apariția a până la 10.000 de acțiuni legale împotriva administrației, inclusiv în legătură cu „expunerea toxică” și cu echipamentele de protecție considerate necorespunzătoare.
Memorandumul nu se restrânge doar la evaluarea riscurilor. În document se examinează metodele prin care orașul ar fi putut reduce răspunderea juridică, printre ele cererea de constituire a unui fond pentru victime de către Congres și obținerea unor garanții din partea guvernului federal.
Un alt memorandum, emis în februarie 2002, evidențiază îngrijorarea autorităților față de reproșurile aduse de congresmanul Jerry Nadler. În el se menționează amenințarea unei
„probleme majore de relații publice”
și șansele unui
„număr foarte mare de procese”
.
Ce informații dețin autoritățile în legătură cu azbestul
În documentele dezvăluite, un aspect delicat se referă la azbest. Turnurile Gemene conțineau această substanță, iar pulberea generată de prăbușirea clădirilor s-a dispersat în zona Lower Manhattan. Incendiile din vecinătatea fostului complex World Trade Center au persistat de mai multe zile, până la luni.
Într-un act redactat, Ester Fuchs, care a ocupat funcția de consilier special în cadrul administrației conduse de Rudy Giuliani, subliniază acuzațiile aduse de congresmanul Jerry Nadler, conform cărora autoritățile ar fi reținut documente ce arată niveluri de azbest peste limitele acceptate.
Fuchs a confirmat prezența, cel puțin, a unui nivel redus de azbest în praful din numeroase clădiri din Lower Manhattan și a indicat că, în cazul în care acuzațiile lui Nadler sunt valide, orașul ar trebui să intervină. Ea a pus în discuție și recomandările anterioare adresate locatarilor pentru decontaminarea locuințelor. Azbestul reprezintă un carcinogen binecunoscut și este legat de afecțiuni pulmonare și de mezoteliom, o tipă de cancer.
În regiunea afectată de poluare, mii de persoane au desfășurat activități de lucru.
După evenimentele din 11 septembrie, mii de pompieri, polițiști și lucrători din domeniul construcțiilor au activat în mijlocul ruinelor World Trade Center. Mulți dintre aceștia au fost supuși prafului și fumului, iar în anumite situații nu dispuneau de echipament de protecție corespunzător.
În paralel, angajați și rezidenți au început să revină în clădirile situate în vecinătatea Ground Zero în săptămânile ce urmară atacurile. Printre locuințele afectate se număra și One Liberty Plaza.
În anii care au urmat, numeroși oameni care au locuit sau au muncit în zonă au dezvoltat probleme de sănătate. Unele afecțiuni respiratorii și digestive au apărut relativ rapid, în timp ce alte boli, inclusiv anumite forme de cancer, s-au manifestat după ani.
Echipele de salvare din World Trade Center își iau o pauză, relaxându‑se pe marginea terenului, în timpul unui interval de oprire a operațiunilor. Sursa foto: Mediafax Foto
Care este cifra persoanelor afectate de expunerea la substanțe toxice?
Conform estimărilor Programului de sănătate World Trade Center, în deceniile care au urmat atacurilor, aproximativ 4.343 de persoane au pierdut viața din cauza unor afecțiuni asociate evenimentelor din 11 septembrie.
Separat, Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) estimează că în jur de 400.000 de persoane au fost supuse contaminanților toxici, unor condiții de stres extrem sau unor situații ce i-au amenințat sănătatea ca urmare a atacurilor.
Această cifră depășește cu mult numărul de victime în ziua atacurilor și evidențiază amploarea efectelor sanitare care au persistat mult timp după ce ruinele au fost eliminate.
Pentru ce motive se publică documentele abia acum?
Această divulgare rezultă dintr-o dispută legală de ani de zile susținută de grupuri care reprezintă supraviețuitorii și victimele problemelor de sănătate legate de atacuri.
9/11 Health Watch a inițiat o acțiune în instanță împotriva orașului cu scopul de a accesa documentele pe care administrațiile anterioare le-au menținut nepublicate.
Conform organizației, în intervalul de 25 de ani, patru administrații municipale au păstrat dosare ce evidențiau cunoștințele oficialilor privind riscurile cauzate de substanțele nocive din Lower Manhattan și vestul Brooklynului.
Administrația Mamdani garantează că vor fi și alte documente.
Primarul New Yorkului a promis că publicarea nu se va opri la cele 170.000 de pagini. Potrivit lui Mamdani, în următorul an ar putea fi făcute publice alte milioane de pagini de documente. „Nu vom face același lucru”, a declarat primarul, referindu-se la administrațiile precedente pe care le-a acuzat că au răspuns solicitărilor de clarificare prin procese și proceduri birocratice.
În cadrul conferinței de presă, au fost prezenți supraviețuitori, delegați ai familiilor victimelor și activiști. Printre aceștia se număra Jon Stewart, recunoscut pentru implicarea sa în susținerea persoanelor afectate de bolile legate de atacuri.
Stewart a subliniat că accesul la informații nu poate modifica evenimentul din urmă cu 25 de ani, însă poate facilita recunoașterea suferinței persoanelor afectate și poate spori accesul lor la servicii medicale.
O secțiune a tragediei care încă nu s-a finalizat.
Atacurile din 11 septembrie au ucis aproape 3.000 de persoane în New York, Washington și Pennsylvania. Patru avioane au fost deturnate, două fiind prăbușite în Turnurile Gemene, unul în Pentagon, iar al patrulea într-un câmp din Pennsylvania după ce pasagerii au încercat să preia controlul aeronavei.
25 de ani de la eveniment, tragedia nu se reduce doar la ceea ce s-a întâmplat în acea zi. Ea include și efectele pe termen lung ale particulelor, fumului și materiilor nocive eliberate în urma colapsului clădirilor, precum și modul în care autoritățile au transmis pericolelor persoanelor care locuiau și lucrau în acea regiune.
COMENTARII / 0