Declarația pozitivă despre trecerea României la euro a președintelui Nicușor Dan și reacția contrară a lui Călin Georgescu au readus în prim plan tema tranziției la moneda europeană. Ce spun specialiștii.
Tema a fost restrânsă prin inițiativa președintelui Nicușor Dan și prin acțiunea politică a lui Călin Georgescu.
Călin Georgescu a trimis un mesaj marți seară, la trei zile după președintele Dan a susținut existența unui
Citește șiParlamentul European susține crearea unor alianțe între școli. Ce beneficii ar putea avea elevii din România
„acord politic pentru trecerea la euro”
, în care a comparat o eventuală abandonare a leului cu pierderea
„la suveranitate”
.
„Să anunți trecerea României la euro fără o dezbatere națională reală și fără ca poporul român să-și fi exprimat limpede voința nu este reformă. O asemenea decizie ar însemna, politic și moral, trădarea leului, a interesului național și a încrederii datorate românilor”, a scris Georgescu, într-o postare pe Facebook.
Acordul politic datează din perioada guvernului Dăncilă.
HotNews a dialogat cu specialiști în economie și cu reprezentanți ai consiliului de administrație al BNR pentru a evalua cât de reală este acum posibilitatea adoptării monedei euro în România.
Acordul menționat de președinte a fost încheiat în 2019, în perioada guvernului Viorica Dăncilă. În acea etapă, s-a purtat o discuție cu toate partidele, iar acestea au ratificat intenția de a adopta moneda unică.
„Acel acord nu a fost denunțat, așa încât e în vigoare. Dar de atunci, nu au mai existat discuții inter-instituționale al Băncii Naționale cu guvernele care s-au perindat la Palatul Victoria sau cu Președintele”, spun reprezentanți ai BNR.
„Este complet neplauzibilă în acest moment trecerea la euro. Nu îndeplinim nici măcar un criteriu de la Maastricht. Sunt multe criterii și abia după ce le îndeplinești pe toate poți să te duci să ceri să intri în antecamera euro”, spune Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR.
Eugen Radulescu, fotografie realizată de Inquam Photos / George Călin
Potrivit lui, un interval de timp rezonabil în care să îndeplinim condițiile Maastricht și să depunem cererea de admisune în antecamera ar fi de 10 ani.
În declarația sa, Rădulescu susține că nu este informat despre posibile întâlniri între Guvern și BNR sau între Președinție și BNR referitoare la trecerea la euro în ultimele 3 luni. În dialogul cu HotNews, el adaugă:
„Dacă au existat, eu nu știu de ele”
Eugen Rădulescu adaugă că, pentru a avansa, ar trebui să stabilim acest scop ca parte a programului național și să procedăm în consecință.
„Acesta ar fi lucru corect de făcut”
conchide consilierul lui Mugur Isărescu.
Csaba Balint: „Am ajuns de la 25% grad de convergență la 75-80%, ceea ce e remarcabil”
„În momentul actual, pur și simplu nu îndeplinim condițiile nominale. Sunt condiții legate de deficitul bugetar care ar trebui să fie la 3% sau sub 3%, datoria publică sub 60% din PIB, inflația este peste nivelul acceptat acolo. Și mai trebuie discutat și de criteriile reale, de convergența reală, de cât de aproape suntem la nivelul de dezvoltare al zonei euro sau de cât de conectați suntem de zona euro”, explică într-o discuție cu HotNews Csaba Balint, membru în CA al BNR.
Csaba Balint. Fotografie: Inquam Photos / George Călin.
În această etapă, economistul recunoaște că România a realizat pași semnificativi. El subliniază că s-a trecut de la un nivel de 25% de convergență la unul între 75-80%, un progres remarcabil. De asemenea, afirmă că principalul partener de export al țării este zona euro, indicând că, deși suntem mai aproape, există încă multe de îmbunătățit în ceea ce privește economia. Balint estimează că va dura aproximativ 7 ani până la aderarea la ERM II, iar ulterior vor fi necesari încă doi ani înainte de a adopta efectiv euro.
În fiecare joi dimineața jurnalistul Dan Popa trimite newsletterul Economix. Dacă ești pasionat de economie, finanțe personale sau comportamentale, poți să te abonezi aici la newsletterul EconoMix.
Înregistrează‑te
Observă evoluțiile economice și dobândește cunoștințe despre finanțele personale prin sugestii și diagrame pertinente.
evoluțiile pieței și gestionarea banilor pot fi urmărite, iar cunoștințele despre finanțe personale se dobândesc prin sugestii și diagrame utile.
Înscrie‑te
Bravo! Ai devenit abonat la „EconoMix”.
Verifică-ți abonarea prin e-mail.
Apăsați pe adresa din e-mail pentru a accesa edițiile.
Cristian Popa
„În perioada imediat următoare, este nevoie de stabilitate politică şi de un anumit grad de pace socială”
„Ne-am angajat faţă de Comisia Europeană că vom reduce deficitul foarte mare de la care plecăm la 3% în 7 ani. Deci în aceşti 7 ani nu avem cum respecta acest criteriu Maastricht. Cred însă că este în beneficiul României să treacă la euro chiar dacă va fi un proces îndelungat. Este nevoie de multă disciplină fiscală. Bulgaria, care a trecut la euro înaintea noastră, a avut deficite foarte mici, dacă nu chiar surplusuri bugetare. Ei au avut o disciplină fiscală mult mai ridicată decât noi”, spune și Cristian Popa, membru al boardului BNR.
Cristian Popa (în centrul imaginii). Fotografie: Inquam / Mălina Norocea
Noi nu suntem foarte aproape de momentul în care vom trece la euro, crede membrul CA al BNR. „Însă cred că este un obiectiv pe care România ar trebui să-l aibă. E o discuţie amplă, putem discuta despre plusuri și minusuri, dar cred că ar trebui să avem acest obiectiv. Până atunci, în perioada imediat următoare, cum a spus şi domnul guvernator, este nevoie de stabilitate politică şi de un anumit grad de pace socială. Sunt esenţiale”, a mai adăugat Cristian Popa.
Suntem capabili să fabricăm bancnotele și monedele euro
România deține deja tehnologia necesară pentru fabricarea bancnotelor și monedelor euro, după ce Imprimeria BNR și Monetăria Statului au achiziționat echipamente moderne – prese pentru monede bimetalice, gravatoare laser și cuptoare pentru matrițe.
Dar, spune Cristian Popa, „producția efectivă de euro va depinde de obținerea acreditărilor necesare și de îndeplinirea criteriilor de la Maastricht, unde România mai are de recuperat.”
Ce condiții impune Maastricht?
În scopul adoptării euro, România trebuie să satisfacă criteriile de convergență stabilite în Tratatul de la Maastricht din 1991.
Există 4 criterii economice fundamentale și 1 condiție de natură juridică.
1. Menținerea prețurilor stabile (inflație)
Indicele mediu al inflației în ultimele 12 luni nu trebuie să fie mai mare cu peste 1,5 puncte procentuale decât media celor 3 state din UE care au cea mai bună performanță în ceea ce privește stabilitatea prețurilor.
2. Bani publici în stare bună
Statul nu trebuie să se afle în procedura de deficit excesiv. În realitate: deficitul bugetar trebuie să se situeze sub 3% din PIB, iar datoria publică trebuie să rămână sub 60% din PIB sau să se
3. Menținerea stabilității cursului de schimb
Leul este obligat să se alăture sistemului ERM II (MCS II) pentru o perioadă de 2 ani, fără fluctuații majore și fără pierderi semnificative de valoare în raport cu euro.
România trebuie să se alăture „anticamera euro” înainte ca să adopte euro și să arate că poate păstra un curs de schimb stabil.
4. Rate pe termen lung
Randamentul pe termen lung al obligațiunilor guvernamentale nu poate să depășească cu peste 2 puncte procentuale media celor trei state UE cu cea mai scăzută inflație.
5. Compatibilitatea legislației
Legislația națională, inclusiv statutul BNR, trebuie aliniată cu normele BCE și cu cele ale Sistemului European al Băncilor Centrale.
Fotografie provenită de la Dreamstime.com.
COMENTARII / 0