Două grupuri politice majore din UE cer Comisiei Europene să rețină fonduri de sute de milioane de euro pentru România după cazul Dominic Fritz

Partidului Popular (PPE), cel mai influent grup politic european, și grupul liberal Renew Europe, solicită președinte a Comisiei, Ursula von der Leyen, să rețină 770...

Partidului Popular (PPE), cel mai influent grup politic european, și grupul liberal Renew Europe, solicită președinte a Comisiei, Ursula von der Leyen, să rețină 770 de milioane de euro din fondurile UE destinate României, din motive referitoare la statul de drept, conform raportului Politico.

Într-o scrisoare emisă luni, 24 august, și confirmată de Politico, președintele PPE Manfred Weber și lidera grupului Renew Valérie Hayer solicită lui von der Leyen

„să clarifice fără echivoc”

Citește șiIrlanda a propus o reducere cu 140 de miliarde de euro din bugetul UE 2028-2034 pentru a evita un blocaj politic

ca fondurile – parte a PNRR – să nu fie eliberate decât dacă Bucureștiul renunță la planul de modificare a legii care ar duce la încetarea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz.

PPE reprezintă grupul politic din cadrul PNL, în același timp Renew constituie familia politică a USR.

Weber și Hayer afirmă că aplicarea retroactivă a amendamentului contravine legislației UE și Constituției României, iar ei acuză PSD că îl atacă în mod deliberat pe Fritz.

„Banii contribuabililor europeni nu trebuie să devină niciodată un cec în alb pentru jocuri de putere politice”

Hayer a spus pentru Politico.

„Dacă legea este creată pentru a elimina un rival politic, iar fondurile UE sunt utilizate ca instrument pentru a o impune, aceasta nu mai reprezintă doar politică – devine o problemă de stat de drept”, a declarat Weber.

„Dacă legislația este concepută pentru a elimina un adversar politic, iar fondurile UE sunt folosite ca pârghie pentru a o impune, aceasta nu mai este doar politică – este o problemă legată de statul de drept”, a spus și Weber.

În scrisoare, cei doi îndeamnă Comisia să transmită „un semnal” înainte ca președintele României, Nicușor Dan, să promulge legea și înainte de termenul limită de 31 august pentru reformele care ar permite deblocarea fondurilor UE.

Modificarea care se referă la Fritz a fost deja considerată constituțională de Curtea Constituțională, iar proiectul de lege se află în prezent din nou în parlament pentru a integra alte ajustări solicitate de CCR.

O scrisoare a fost adresată von der Leyen.

În scrisoarea adresată președintelui Comisiei Europene, liderii celor două grupuri politice afirmă că

„Parlamentul României a adoptat recent o lege care afectează în mod direct mandatul unui anumit oficial ales, Dominic Fritz, primarul Timișoarei, ceea ce ridică suspiciuni că legislația a fost concepută pentru a viza un caz individual, mai degrabă decât pentru a soluționa o problemă juridică generală”

.

Această lege reprezintă unul dintre reperele de reformă ce trebuie atinse de România până la 31 august pentru a beneficia de ultima tranșă de granturi din cadrul RRF (PNRR), subliniază scrisoarea.

Von der Leyen a primit un mesaj care prezintă în mod succint cazul lui Fritz, incluzând hotărârea Curții Constituționale care a stabilit că amendamentul este constituțional, și ridică mai multe obiecții.

„În evaluarea noastră, „amendamentul Fritz” ridică serioase probleme nu doar în ceea ce privește compatibilitatea sa cu Constituția României, ci și cu mai multe garanții prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de dreptul Uniunii Europene”, spun cei doi.

„Dincolo de încălcările mai evidente ale unor principii fundamentale precum securitatea juridică, neretroactivitatea și interdicția utilizării instrumentelor juridice împotriva adversarilor politici, acest caz intră, de asemenea, în mod direct în sfera dreptului Uniunii”, adaugă ei.

„Primarul Dominic Fritz este cetățean german ales în România în exercitarea drepturilor conferite de articolul 22 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE); mandatul său este, prin urmare, deținut în virtutea aplicării directe a dreptului Uniunii”, mai spun ei.

„Sub pretextul îndeplinirii unui jalon de reformă pentru Fondul pentru redresare și reziliență, Parlamentul României a introdus o măsură care încalcă în mod direct dreptul Uniunii și reprezintă un regres serios pentru statul de drept în România”, spune scrisoarea.

Ce solicită Weber și Hayer

În scrisoare, Weber și Hayer susțin că Comisia trebuie să adopte o poziție activă în asigurarea statului de drept în România.

„Respectarea valorilor europene și a statului de drept ar trebui să fie o condiție absolută pentru accesarea fondurilor UE, inclusiv a fondurilor din cadrul RRF, în orice stat membru.”

„Vă îndemnăm să precizați fără echivoc că plata fondurilor din cadrul RRF este condiționată de implementarea acestor reforme în deplină conformitate cu principiile statului de drept, dreptul Uniunii Europene, standardele europene în materie de drepturile omului și recomandările Comisiei de la Veneția”, spun cei doi.

„Considerăm că un astfel de semnal din partea Comisiei ar oferi un stimulent decisiv Parlamentului României pentru a-și reconsidera poziția, evitând astfel riscul pierderii a 770 de milioane de euro din fonduri nerambursabile europene și contribuind la finalizarea cu succes a reformelor din cadrul RRF în România”, mai spune scrisoarea.

Ambii continuă să avertizeze că timpul nu mai este abundent.

„Legea nu a fost încă promulgată de președintele Dan. Mai există o fereastră procedurală de oportunitate, însă aceasta se închide rapid pe măsură ce se apropie termenul-limită de 31 august”, spun ei.

COMENTARII / 0