În cadrul unui eveniment de presă desfășurat la Palatul Victoria, Dragoș Pîslaru a prezentat detalii ale noii legi privind salarizarea. Ministrul interimar al Muncii a afirmat că, odată ce noile prevederi vor fi puse în aplicare, niciun venit nu va scădea.
Noua lege a salarizării reprezintă un element crucial în modernizarea sectorului public și stabilește un salariu de referință ce variază între 4.100 și 4.300 lei. Toate veniturile vor fi determinate printr-un sistem de coeficienți, iar indemnizația președintelui va fi legată de coeficientul 8. Premierul, miniștrii și alți angajați vor beneficia de coeficienți distincti.
Reducerea inechităților salariale reprezintă un scop principal al reformei. Se prevede eliminarea a 30 de sporuri, iar instituțiile publice vor dispune de un plafon bugetar clar pentru aceste sporuri.
Citește șiO senatoare a depus un proiect de lege care dezincriminează deţinerea de droguri pentru consum propriu. Reacția lui Marcel Vela
Conform acordului politic încheiat între PSD, PNL, USR și UDMR, legea trebuie adoptată până la finalul sesiunii parlamentare. Administrația Prezidențială subliniază că reforma este o exigință a PNRR, cu termen de implementare la 1 iulie 2026.
Ministrul interimar al Muncii a expus cele mai relevante reforme din noulă lege a salarizării:
„Nu ai cum să ai poziții care au același conținut de muncă și să fie remunerate diferit. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, după adoptarea Legii 153 este că pentru anumite familii ocupaționale s-au dat niște bani în plus și altele au rămas în urmă. Diferențele au rămas majore pe același tip de poziție.
Al doilea lucru este legat de predictibilitate și sustenbailitate. Trebuie să existe o legătură între câteva lucruri: cât îți permiți, care este angajamentul pe termen mediu pe care îl ai legat deficitul bugetar și știți că România are acest angajament de a ajunge înapoi la 3% până în 2030, apoi din 2027 trebuie respectat deficitul bugetar și în general să vedem cum corelăm această creștere într-un mod care să țină pasul cu productivitatea din sectorul privat.
Al treilea element esențial pentru un sistem de administrație publică, care a atins o vârstă relativ îmbătrânită, adică peste 40 de ani, se referă la modul în care se susțin funcțiile de intrare, debutații și la modalitățile de motivare; pentru aceasta, evident, trebuie să analizezi salarizarea.
Un alt eveniment care este crucial este cel de performanță și responsabilitate. Știm foarte bine că se discuta despre acest aspect. (…) A fost preluată ideea de bonsuare și stimulent de performanță care apoi a deraiat cu fiecare familie ocupațională cu interpretările proprii”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Acest proiect legislativ poate fi accesat aici!
Dragoș Pîslaru a subliniat că disparitățile de plată din administrația publică, variind între 17.000 și 32.000 lei pentru aceleași poziții, generează dezechilibre majore. Structurile salariale actuale nu sunt corelate, penalizând profesiile care nu dețin influență politică și, astfel, agravează inegalitatea, a precizat ministrul.
„Pe partea legată de discrepanțe salariale nejustificate: discutăm de același tip de poziții și putem vedea variața extrem de mare de la 17 mii la 32 de mii de exemplu pentru aceleași funcții în administrație. E foarte important să înțelegem partea de echitate.
Reforma, pe baza unei analize de 2 ani de zile făcute cu Banca Mondială, stabilește un sistem de echivalare, practic știu cum sunt familiile ocupaționale legate între ele prin niște funcții care leagă familiile ocupaționale între ele.
În prezent, tabelele de salarizare nu sunt corelate și pun în dezavantaj profesiile care nu dispun de influență politică pentru a obține reglementări speciale.
„Problema oamenilor nu e numai de câți bani primesc ei în mână, ci de echitate”
a adăugat Dragoș Pîslaru, în cadrul conferinței de presă.
Ministrul interimar al Muncii a declarat că, în proiectul noii legi a salarizării, s-au eliminat 87 de sporuri. În același timp, Dragoș Pîslaru a transmis angajaților din sistemul bugetar garanții că, în urma reformei salariale, niciun venit nu va scădea.
„Pentru că era greu să intervenim pe salariul de bază, iar zona de sporuri a devenit sport național – sunt 151 de sporuri – prin acest proiect eliminăm 87 din aceste sporuri, deci o reducere de 57%.Este anormal să încerci să rezolvi prin sporuri o salarizare care ar trebui să fie unitară. Vom limita sporurile la maximum 20% din salariul de bază”, a mai declarat ministrul, în conferința de presă de luni.
În conformitate cu dispozițiile din PNRR, normele salariale vor rămâne neschimbate pe o perioadă de 5 ani, iar alocarea bugetară pentru salarii nu va depăși plafonul de 8 miliarde de lei, conform unui acord politic.
Se menționează foarte clar că această legislație trebuie să rămână așa cum este, avem și un acord politic cu partidele.
Având în vedere că proiectul se află în cadrul PNRR, se impune un interval de 5 ani în care modificările legislative nu pot fi efectuate. Nu există posibilitatea de a depăși suma de 8 miliarde pentru majorări salariale, conform acordului politic.
În cadrul acestei limite, valoarea de referință se stabilește la 4,100 lei, asigurând astfel o previzibilitate pentru viitor. Această sumă va crește fie în sincron cu expansiunea PIB, fie prin reducerea personalului în cadrul reformei administrative.
Faci mai multe lucruri cu mai puini oameni și ăi reminerezi mai bine
a mai declarat ministrul.
În același timp, 44% dintre deținători nu vor vedea o majorare a salariului de bază peste valoarea existentă, însă vor primi plăți compensatorii individuale pentru a preveni eventuale interpretări legale. Ceilalți 56% dintre poziții vor beneficia de incrementări salariale.
„Pentru 44% dintre titulari salariile de bază nu compensează reducerea sporurilor. Lumea va rămâne cu venitul în plată și acele lucruri vor fi considerate niște plăți compensatorii individuale, dar acea plată nu este colectivă, ca să nu existe în instanță posibilitatea de interpretare ca echivalare. Restul de 56% din posturi vor avea creșteri de salarii”, a mai spus Dragoș Pîslaru.
COMENTARII / 0