Se creează un element de tip div și se atribuie la variabila ad.
ad.id = ‘AdSense’;
Variabila ad.className primește valoarea ‘AdSense’;
Citește șiGrindeanu cere coaliție cu liberalii: PNL la guvernare e corectă
Setarea proprietății de afișare a elementului ad la valoarea ‘block’.
The script sets the position property of the ad element’s style to ‘absolute’.
ad.style.height = ‘1px’;
Se încorporează un element de publicitate în corpul paginii. În același timp, sunt furnizate metadatele articolului: secțiunea este article, identitatea este 3914513, URL-ul este https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/dronele-noua-arma-a-ue-impotriva-daunatorilor-riscurile-si-avantajele-reformei-pregatite-de-bruxelles-3914513, iar calea completă a categoriei este /stiri/externe/ue.
Comisia Europeană dorește să relaxeze interdicția referitoare la utilizarea dronelor pentru pulverizarea pesticidelor, ca parte a unei reforme mai largi a normelor europene din acest domeniu. Susținătorii măsurii susțin că tehnologia permite o tratament precisă a zonelor afectate, reduce cantitatea de substanțe chimice și limitează costurile și impactul asupra mediului, potrivit Politico.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428397355-0”); }); O interdicție concepută înainte ca dronele să devină instrumente agricole
Începând cu 2010, dronetele agricole s-au răspândit rapid la nivel mondial, iar în mai puțin de zece ani au trecut de la a fi o inovație la a deveni un element obișnuit în agricultură. În ciuda acestei evoluții, fermierii din Europa nu pot utiliza aceste aparate pentru pulverizarea pesticidelor, cu excepția unor situații foarte specifice, din cauza legislației în vigoare.
Bruxelles dorește în prezent să modifice normele, iar inițiativa primește susținere din partea statelor membre, care de ani de zile cer o schimbare în acest sector.
Europa posedă talentul și tehnologia necesare pentru a se transforma lider în agricultura digitală. În prezent, trebuie să ne asigurăm că fermierii pot profita de aceste resurse, a declarat marți pe Bluesky comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen.
„Europa dispune de talentul și tehnologia necesare pentru a deveni lider în agricultura digitală. Acum trebuie să ne asigurăm că fermierii beneficiază de ele”
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428441003-0”); });
Aplicarea dronelor în agricultură în cadrul UE este supusă reglementărilor impuse atât de normele aeronautice, cât și de o directivă emisă în 2009 ce vizează utilizarea sustenabilă a pesticidelor, interzicând pulverizarea aeriană.
Regulamentul a fost elaborat pentru a restrânge răspândirea substanțelor pulverizate, a poluării mediului și a pericolelor de expunere cauzate de avioanele și elicopterele utilizate în stropirea culturilor. Aceste norme au fost, totuși, stabilite cu mult timp înainte ca dronele să fie adoptate ca mijloace agricole pe scară largă.
Astăzi, autoritățile naționale pot autoriza utilizarea dronelor pentru pulverizarea pesticidelor exclusiv în zonele în care aplicarea manuală devine dificilă sau periculoasă. Exemple includ podgoriile terasate din Portugalia, livezile de meri din Tirolul de Sud și terenurile inundate, unde tractoarele nu pot pătrunde, iar lucrătorii care manevrează pulverizatoare portate pe spate se confruntă cu un risc sporit.
Dronele pot detecta dăunătorii și pot aplica tratamente numai în zonele afectate.
Susținătorii reformei susțin că actuala procedură de autorizare este greoaie și că avantajele dronelor depășesc situațiile excepționale în care acestea pot fi utilizate în prezent.
Dronele pot examina suprafețele agricole, pot detecta la timp dăunătorii și lipsa de apă și pot distribui îngrășămintele și pesticidele cu o precizie sporită. Prin intervenția exclusivă asupra zonelor afectate, această tehnologie poate diminua consumul de substanțe chimice și cheltuielile, reducând în același timp
Organizația de lobby CropLife, care reprezintă industria pesticidelor, indică faptul că dronele se alimentă în principal cu baterii și, prin urmare, emit mai puține emisii decât tractoarele.
Ministerul ceh al Agriculturii susține că fermierii manifestă un interes în continuă creștere pentru această tehnologie, în special pe fondul necesității de a diminua pericolele legate de aplicarea pesticidelor.
Conform declarației purtătorului de cuvânt al ministerului, Vojtěch Bílý, dronele sunt „unelte ce pot susține diminuarea cantității de substanțe aplicate, restricția efectelor asupra organismelor care nu sunt vizate și, simultan, păstrarea competitivității producției agricole”.
Conform declarației sale, regulile UE ar trebui să permită utilizarea dronelor pentru pulverizare numai atunci când
„riscurile nu sunt mai mari decât cele asociate aplicării de la sol”
.
Comisia Europeană afirmă, totuși, că încă persistă
„lacune importante în materie de cunoștințe”
în ceea ce privește utilizarea sigură a dronelor agricole.
Nu se știe cu exactitate cât de departe se pot dispersa pesticidele pulverizate și nici ce tipuri de drone pot aplica substanțele chimice cu cea mai mare precizie.
În același timp, restricțiile actuale îngreunează efectuarea testelor și obținerea unor informații suplimentare. Comisia menționează nemulțumirile sectorului, potrivit cărora „dronele reprezintă tehnologia cel mai mult împiedicată de actualul cadru legislativ, deși ar putea contribui la utilizarea mai durabilă a pesticidelor”.
Entitățile de protecție a mediului solicită ca autoritățile să procedeze cu prudență înainte de a autoriza utilizarea dronelor pentru aplicarea pe scară largă a pesticidelor. În plus, opozanții subliniază amenințările privind confidențialitatea datelor și riscul ca costurile mari ale echipamentului să accentueze disparitățile dintre marilor producători agricoli și fermele de dimensiuni reduse.
Bruxelles-ul se bazează pe inteligență artificială și pe agricultura de precizie.
Comisia pregătește și o strategie digitală pentru agricultură, care ar urma să fie prezentată până la sfârșitul anului și care urmărește să plaseze Europa în fruntea tranziției către agricultura de precizie.
„Inteligența artificială, sateliții, dronele și agricultura de precizie pot crește productivitatea, pot permite utilizarea mai eficientă a resurselor și pot reduce birocrația”, a afirmat Christophe Hansen.
Prima încercare de a modifica reglementările privind dronele a eșuat din cauza unei dispute politice legate de legea europeană ce viza reducerea pesticidelor, abandonată în 2024. În decembrie acelui an, 15 capitale europene, inclusiv Praga, au solicitat Comisiei să elaboreze o nouă propunere.
Într-un pachet legislativ extins dedicat siguranței alimentelor și a hranei pentru animale, Comisia a introdus relaxarea normelor dronele.
Conform propunerii, statele membre ar putea permite utilizarea dronelor pe o scară mai extinsă, cu condiția ca acestea să nu fie percepute ca fiind mai periculoase decât pulverizarea convențională de la sol. Comisia intenționează să stabilească ghiduri tehnice, însă Consiliul UE a decis în luna mai să acorde guvernelor o libertate mai rapidă de a autoriza dronele.
Această inițiativă nu a stârnit opoziție intensă observată la alte elemente din pachet și nu pare să declanșeze conflicte majore în Parlamentul European înainte de un eventual vot în toamnă.
Tot pachetul trebuie adoptat ca un întreg, iar președinția irlandeză a Consiliului UE nu a găsit încă o cale clară pentru a ajunge la un compromis asupra celor mai controversate prevederi. În cazul în care pachetul este respins, schimbarea regulilor legate de drone riscă să revină subiectul unei dispute politice mai largi.
googletag.cmd.push este folosit pentru a introduce în coadă o funcție care, la execuție, va afișa anunțul identificat prin div-gpt-ad-1534428473535-0.
COMENTARII / 0