Guvernul a ratificat vineri normele esențiale pentru implementarea Programului Geologic Național, care se bazează pe o lege adoptată în 2018 și care până în prezent nu a fost pusă în practică. Acest program va facilita investigarea resurselor minerale ale României, incluzând materiile prime critice, a apelor minerale și geotermale, precum și a potențialelor resurse recuperabile din iazurile de decantare și haldele de steril.
Irineu Darău, ministrul Economiei, a declarat că programul a stat de opt ani
„doar pe hârtie”
Citește șiÎnfrângere usturătoare pentru partidul premierului Cehiei. „Rezultatul este catastrofal”
, deoarece mecanismul necesar pentru aplicarea legii nu fusese finalizat.
„Vorbim despre Programul Geologic Național, prin care România ar trebui să cerceteze și să evalueze resursele minerale pe care le are. Este un program important pentru viitorul industriei noastre, blocat până acum din lipsa normelor metodologice. Astăzi, Guvernul tocmai a aprobat aceste norme: astfel deblocăm programul și putem trece, în sfârșit, la aplicarea lui”, a scris vineri ministrul Economiei pe Facebook.
Decizia aprobată delimitează fazele de punere în practică a Programului Geologic Național și autorizează elaborarea anuală a unui catalog cu scopurile geologice esențiale. Aceste scopuri vor fi determinate în raport cu necesitatea conservării potențialului de resurse minerale a națiunii, cu strategiile naționale de dezvoltare și cu angajamentele economice, comerciale și de securitate pe care România le-și asumă.
Care resurse pot fi analizate?
Programul va cuprinde exploatarea resurselor minerale neregenerabile, inclusiv materiile prime critice incluse în lista stabilită de Regulamentul european 2024/1252.
Materiile prime critice reprezintă resurse esențiale pentru economia națională, însă potențialele probleme de aprovizionare le fac vulnerabile. Acestea sunt exploatate în sectoare precum industria de apărare, sectorul energetic, fabricarea bateriilor și inovațiile tehnologice emergente.
„România are nevoie să știe mai bine ce resurse are, unde se află și cum pot fi valorificate economic. Nu putem vorbi serios despre dezvoltarea industriei, despre investiții sau despre reducerea dependenței de importuri dacă lucrăm în continuare cu date geologice vechi de zeci de ani”, a explicat Irineu Darău.
Ministrului a precizat că, prin intermediul programului, datele privind resursele minerale ale țării vor fi actualizate, iar potențialul României în domeniul materiilor prime esențiale și strategice va fi analizat. Informațiile obținute vor oferi investitorilor o perspectivă mai clară și vor facilita integrarea României în lanțurile europene de aprovizionare.
Programul prevede, de asemenea, investigarea unor resurse recunoscute ca fiind regenerabile, printre acestea se numără apele minerale naturale carbogazoase și plate, apele minerale terapeutice și apele geotermale.
Conform Guvernului, reînceperea studiilor asupra resurselor minerale neenergetice reprezintă un factor esențial atât pentru atingerea scopurilor economice ale României, cât și pentru facilitarea tranziției spre tehnologii ecologice și pentru atenuarea impactului schimbărilor climatice.
Se va examina iazurile de decantare și haldele de steril.
Programului include o secțiune suplimentară dedicată resurselor minerale secundare stocate în iazuri de decantare și în halde de steril. Aceste reziduuri, generate de activitățile miniere, pot conține metale prețioase, materii prime critice și alte metale valoroase, potențial recuperabile și valorificate în scop industrial.
Programul va facilita evaluarea acestor resurse, determinând volumul disponibil și dacă recuperarea acestora poate fi realizată economic.
„Putem să cercetăm inclusiv iazurile de decantare și haldele de steril, unde pot exista resurse valoroase care până acum au fost tratate doar ca deșeuri”,
ministrul Economiei a continuat să scrie.
Valorificarea acestor depozite ar putea crește gradul de utilizare a materiilor prime secundare și ar putea reduce, în anumite domenii, dependența de resursele aduse din import.
În fiecare an, s-a încercat să se cheltuiască cinci milioane de lei, dar aceste sume nu au putut fi utilizate.
Ministerul Economiei avea stabilită o sumă anuală de cinci milioane de lei destinată Programului Geologic Național, însă, conform ministrului, fondurile nu au putut fi alocate în practică din cauza absenței normelor metodologice.
Următorii pași constau în definirea obiectivelor de cercetare prioritare, distribuirea bugetului și alegerea instituțiilor specializate ce vor executa activitățile. Proiectele vor fi alocate prin proceduri competitive, deschise, transparente și nediscriminatorii, în conformitate cu legislația achizițiilor publice.
În funcție de nivelul de complexitate, proiectele de cercetare pot fi realizate pe intervale ce nu depășesc trei ani.
Ministerul Economiei a subliniat că aprobarea reglementărilor nu implică faptul că România va demara imediat exploatarea unor noi zăcăminte.
„Încă nu înseamnă că de mâine începem să exploatăm noi zăcăminte, ci doar că facem primul pas necesar: aflăm, pe baza unor cercetări actuale, ce potențial avem și unde merită să investim”, a transmis acesta.
COMENTARII / 0