Economedia: Legea salarizării bugetarilor taie indemnizația de hrană și sporul pentru condiții vătămătoare

Conform sursei Economedia, proiectul de lege referitor la remunerarea angajaților din sectorul bugetar, aflat în prezent în faza de elaborare, introduce o serie de schimbări semnificative.
Printre cele mai importante se numără restrângerea unor suplimente financiare acordate anterior bugetarilor.

Documentele

obținute de Economedia arată că anumite sporuri, precum indemnizația de hrană și sporul pentru condiții vătămătoare, urmează să fie eliminate în întregime.

Citește șiEdi Rama, către „prietenii democrați” din SUA: „Dacă nu-l puteți învinge pe Trump în America, nu veniți în Albania să vă răzbunați”

Trebuie menționat că respectivul document reprezintă o schiță de lucru, care a fost pregătit de florin Manole, fostul titular al portofoliului Muncii din partea PSD, cel care l-a pregătit.

Schimbări în timp real ar putea fi aduse acestui proiect, care are potențialul de a suferi chiar și modificări substanțiale, odată cu preluarea interimară a ministerului Muncii de către Dragoș Pîslaru, decizie care ar putea avea repercusiuni asupra sa.

Documentul oficial referitor la legea salarizării, care a fost înaintat partenerilor sociali pentru dezbatere, a fost procurat de Economedia pe 21 aprilie.

Vineri, Ministerul Muncii a informat că nici un proiect de act normativ referitor la proiectul legii salarizării unitare nu a fost dezvăluit publicului până în prezent.

În prezent, se lucrează la crearea proiectului, însă procesul de elaborare nu a fost încă finalizat, potrivit aceleiași surse. Orice formă definitivă a proiectului va fi adoptată numai după ce se va ajunge la o înțelegere la nivel politic.

Potrivit sursei, atunci când se va ajunge la un consens în rândul tuturor factorilor de decizie politică, documentul legislativ va fi făcut public și va intra într-un proces de evaluare publică, după care va fi înaintat spre dezbatere și adoptare.

„În momentul în care va exista o variantă agreată de toți decidenții politici, proiectul de lege va fi prezentat în mod transparent și supus procesului legal de consultare publică”

Printre cele mai semnificative aspecte ale noului act normativ se numără noul cadru al salarizării pentru angajații din sectorul bugetar. Schimbările propuse vizează modificarea unor drepturi salariale, inclusiv eliminarea anumitor sporuri. Astfel, indemnizația de hrană și sporul pentru condiții vătămătoare sunt două dintre beneficiile care ar putea fi afectate. Aceste schimbări sunt incluse în proiectul de lege privind salarizarea bugetarilor, care a fost dezbătut de Economedia.

Calculul are loc pe baza unui anumit parametru.

Potrivit proiectului de lege, noua lege-cadru de salarizare pentru angajații din sectorul bugetar va deveni efectivă începând cu 1 iulie 2027, având o valoare de referință inițială stabilită la 4.325 lei.

• Raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază sau indemnizație din sectorul bugetar va fi de 1 la 8, în scădere față de raportul actual de 1 la 12.
• Pentru calcularea salariului de bază, se va înmulți coeficientul de salarizare aferent fiecărei funcții cu valoarea de referință stabilită anual prin legea bugetului de stat.
• Este important de menționat că această valoare de referință nu poate suferi modificări în cazul scăderii PIB-ului și nici nu trebuie să conducă la o creștere a ponderii cheltuielilor de personal în PIB.
• Proiectul noii legi-cadru de salarizare pentru sectorul bugetar din România va intră în vigoare la 1 iulie 2027, cu o valoare de referință inițială de 4.325 lei.

Se propune implementarea unui sistem inovator de clasificare a posturilor în cadrul proiectului legii salarizării bugetarilor.
Această inițiativă are drept scop restructurarea modului în care sunt organizate și remunerate funcțiile în sectorul public.
Schimbările vizează îmbunătățirea sistemului actual și adaptarea lui la necesitățile și standardele actuale.
Proiectul respectiv a fost dezvăluit de Economedia și a stârnit interesul opiniei publice.

Noua lege propune o abordare inovativă a salarizării, introducând un sistem bazat pe 11 grade salariale, care înlocuiește vechiul sistem de familii ocupaționale și grile separate. Fiecare grad este asociat cu un interval de coeficienți, variind între 1,00 și 7,00.

• Gradurile sunt stabilite printr-o metodă analitică de evaluare a funcțiilor, care ține cont de șapte factori cheie: cunoștințe și experiență, complexitate, judecată și impact al deciziilor, influență și coordonare, contacte și comunicare, condiții de muncă, precum și incompatibilități și regimuri speciale.
• Modificarea coeficienților este condiționată de avizul comun al Ministerului Muncii și al Ministerului Finanțelor, garantând astfel că orice ajustare salarială va fi efectuată într-un mod transparent și justificat.
• Acestă reformă reprezintă o schimbare structurală semnificativă, deoarece evaluarea și salarizarea funcțiilor se vor realiza pe baza unei evaluări standardizate a valorii muncii, și nu doar în funcție de domeniul de activitate.
• Legea introduce o structură de 11 grade salariale (față de sistemul actual bazat pe familii ocupaționale și grile separate). Fiecărui grad îi corespunde un interval de coeficienți cuprins între 1,00 și 7,00.
• Ajustarea coeficienților se va face doar cu avizul Muncii și al Finanțelor. Astfel, se vor evita creșterile ad-hoc ale salariilor.
• Aceasta este o schimbare structurală majoră: funcțiile nu mai sunt salarizate pur și simplu după domeniu, ci după o evaluare standardizată a valorii muncii.

Simplificarea gradațiilor de vechime este o altă prevedere a proiectului de lege privind salarizarea bugetarilor, care a fost dezvăluit de Economedia.

Schimbări în sistemul de gradații sunt prevăzute, astfel încât șase niveluri vor fi menținute, însă cu valori procentuale ajustate comparativ cu reglementările precedente.

• Creșterea salarială corespunzătoare primei gradații, aferentă perioadei de 3-5 ani, este de 7,5%; pentru următoarele două gradații, procentul este de 5%.
• Următoarele două gradații vor avea o creștere de câte 2,5%.

De asemenea, se vor lua în considerare și perioadele de activitate în sectorul privat, pe lângă cele din sectorul bugetar.

Noul sistem de salarizare a bugetarilor va aduce schimbări semnificative în ceea ce privește acordarea sporurilor.
Plafonarea sumei sporurilor la 20% din salariul de bază va reprezenta o nouă realitate.
O analiză detaliată a tuturor categoriilor de sporuri va fi efectuată, cu scopul de a păstra doar cele cu adevărat relevante.
Printre sporurile care vor fi menținute se numără:

• un spor de 10% pentru activitatea de control financiar preventiv;
• un spor de 40% pentru personalul implicat în implementarea proiectelor și gestionarea fondurilor europene nerambursabile și/sau externe rambursabile.
• Va fi revizuit sistemul de acordare a sporurilor și va fi plafonată suma sporurilor la 20% din salariul de bază.
• Se va realiza o analiză a tuturor categoriilor de sporuri, cu menținerea numai a celor cu adevărat relevante.

Eliminarea mai multor sporuri este, de asemenea, prevăzută, și anume:

• indemnizația de hrană;
• indemnizația pentru titlul de doctor, care va fi luată în considerare la stabilirea coeficienților pentru personalul din învățământ;
• sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, care în prezent poate ajunge la 300 lei brut.

În plus, sporul pentru persoanele cu handicap va fi acordat într-un cuantum de 15% din valoarea de referință,
în timp ce sporul de noapte și sporul pentru munca suplimentară vor fi exceptate de la limita de 20%.

Se prevede reglementarea strictă a premiilor de performanță acordate în sectorul bugetar, Premii de performanță reglementate strict fiind o parte a discuției despre ajustările salariale pentru angajații din acest sector.

Noua structură a sistemului de premiere impune ca 5% din fondul de salarii de bază pe ordonator să fie valoarea maximă a premiilor acordate.

• Procentul maxim de funcții de execuție care pot fi premiate este de 20%.
• În ceea ce privește funcțiile de conducere, limita este de 30% care pot primi premii.

Pentru fiecare premiu, valoarea se situează între 10% și 20% din salariul de bază, pe perioade de referință precum trimestru, semestru sau an.

Transparență salarială obligatorie este o necesitate, potrivit unor reglementări recente.

Transparența financiară devine obligatorie pentru toate instituțiile publice, care sunt obligate să divulge de două ori anual (până la 30 aprilie și 31 octombrie) lista completă a posturilor, inclusiv a tuturor beneficiilor salariale asociate. În cazul în care această obligație nu este respectată, instituțiile se expun la penalități, constând într-o amendă cuprinsă între 20.000 și 30.000 lei.

Norme temporare sunt prevăzute în proiectul legii.

Pentru a atenua impactul noii legi asupra veniturilor angajaților, se prevede o perioadă de tranziție în care diferențele salariale vor fi compensate.
31 decembrie 2031 este termenul limită până la care aceste diferențe vor fi eliminate treptat.

• Se va introduce o diferență salarială tranzitorie pentru a acoperi diferențele dintre salariile actuale și cele prevăzute în noua lege, începând cu iunie 2027.
• În cazul în care un angajat ar înregistra o scădere a veniturilor datorită noii legi, acesta va primi o diferență tranzitorie lunară care va compensa această scădere până cel târziu 31 decembrie 2031.
• Dacă prin aplicarea noii legi un angajat ar câștiga mai puțin decât în iunie 2027 (luna de referință), i se acordă o diferență tranzitorie care compensează diferența. Aceasta se acordă lunar, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2031, perioadă în care sistemul urmează să fie absorbit treptat.

• Sistemul de premiere este nou structurat: valoarea totală a premiilor nu poate depăși 5% din fondul de salarii de bază pe ordonator.
• Pot fi premiate cel mult 20% din funcțiile de execuție și 30% din funcțiile de conducere.
• Valoarea individuală a premiului este cuprinsă între 10% și 20% din salariul de bază pe perioadele de referință (trimestru, semestru sau an).

Nicio modificare nu este prevăzută în ceea ce privește anumite aspecte.

Sistemul de salarizare este alcătuit dintr-un salariu de bază, sporuri și premii, fiind guvernat de principiul că toate drepturile salariale sunt stabilite în mod exclusiv prin lege, contractele colective fiind limitate de plafoanele legale. Regulile referitoare la munca suplimentară și gestionarea operațională sunt stabilite de ordonatorii de credite, care au rolul de a administra fondurile alocate.

Este posibil ca proiectul să fie supus unor modificări.

Ilie Bolojan, în funcția de premier, are în plan să accelereze trei inițiative de reformă în perioada în care miniștrii PSD sunt absenți, una dintre acestea fiind noua lege privind remunerarea angajaților din sectorul bugetar, după cum relatează G4Media.

Potrivit unor surse, proiectul de lege privind salarizarea bugetarilor a fost inițiat ca proiectul legii salarizării unitare și a fost conceput de către Ministerul Muncii, care a fost recent condus de Florin Manole.
Acest draft însă ar fi generat o creștere a cheltuielilor bugetului de stat cu câteva miliarde de lei în fiecare an, după cum relatează G4Media.

Obiectivul urmărit este reorganizarea sistemului de salarizare a bugetarilor pe baze echitabile și viabile, așa cum prevede PNRR, document asumat de România.