Alegătorii din Elveţia vor decide duminică, în cadrul unui referendum, dacă vor consfinţi în Constituţie o definiţie mai strictă a neutralităţii seculare a ţării. Un vot „da” ar împiedica efectiv Elveţia să impună sancţiuni împotriva Rusiei, cu excepţia cazului în care acestea ar fi aprobate de Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, unde Moscova deţine dreptul de veto.
Conform POLITICO, citat de News.ro, un vot DA ar face imposibilă cooperarea militară a Bernei cu o alianță de tipul NATO, cu excepția situației în care Elveția însăși ar fi atacată sau s-ar confrunta cu o amenințare iminentă.
Rusia a susținut deschis această inițiativă de neutralitate, care urmărește interzicerea formării de alianțe de apărare și participării la sancțiuni, lansată de fostul ministru elvețian Christoph Blocher.
Citește șiPNL și USR cer înființarea unei comisii parlamentare pentru reforma administrativ-teritorială. „Ne aşteptăm ca PSD să o susţină”
„Nu este un vot împotriva neutralităţii – neutralitatea se bucură de un sprijin foarte mare – ci este vorba despre ceea ce înseamnă neutralitatea”
Fabio Wasserfallen, profesor de politică europeană la Universitatea din Berna și analist la LeeWas, subliniază acest aspect.
Totuși, referendumul se extinde dincolo de frontierile acestei țări alpine. El pune sub semnul întrebării cât de multă neutralitate poate păstra o națiune în peisajul actual al securității europene, în care Rusia conduce un conflict împotriva Ucrainei, iar încrederea tradițională a continentului în garanțiile de securitate ale SUA este pusă în pericol.
Alte state neutre, cum ar fi Austria și Irlanda, au planificat să-și crească bugetele de apărare și să consolideze relațiile cu NATO.
Elveției are în sistemul actual o neutralitate permanentă recunoscută de dreptul internațional, însă Berna își păstrează libertatea de a stabili modul în care aplică politica sa mai largă de neutralitate – și, în final, dispune de dreptul suveran de a modifica sau a renunța la acest statut. Deși i se interzice să participe la conflicte dintre state sau să ofere sprijin militar, guvernul poate decide dacă să impună sancțiuni economice sau să colaboreze cu alianțele militare fără a se alătura acestora.
Acum, guvernul dispune de o anumită marjă de manevră și o exploatează. Întrebarea pe care o ridică acest referendum este dacă cetățenii consideră că acest lucru este adecvat sau dacă ar trebui impuse restricții mai stricte privind neutralitatea.
„În prezent, guvernul dispune de o oarecare marjă de manevră şi o foloseşte. Întrebarea pe care o pune acest referendum este dacă oamenii consideră că acest lucru este bine sau dacă ar trebui să existe limite mai stricte în ceea ce priveşte neutralitatea”
Wasserfallen a subliniat acest aspect.
Dispute privind sancțiunile
Flexibilitatea menționată a fost supusă presiunii în urma invaziei masive a Ucrainei de către Rusia. Începând cu februarie 2022, autoritățile elveţiene au implementat în mare parte sancţiunile impuse de UE asupra Moscovei, generând o reacție negativă printre susținătorii unei interpretări mai riguroase a neutralităţii.
Inițiativa s-a născut ca răspuns la acea reacție negativă. Pro Schweiz, o organizație național-conservatoare îndeaproape legată de Partidul Popular Elvețian (SVP) de dreapta, a inițiat această mișcare, iar Christoph Blocher, miliardarul și fostul consilier federal, a reprezentat una dintre forțele motrice ale campaniei.
Guvernul elveţian nu susține propunerea, iar toate partidele politice majore adoptă aceeași poziție, cu excepția SVP.
„Iniţiativa riscă să transforme neutralitatea în izolare, iar izolarea în lumea de astăzi nu este o strategie de securitate prea bună”, a susţinut Corina Gredig, o deputată din partea Partidului Verde-Liberal.
Ce reflectă sondajele
În această lună, cercetările de opinie au relevat, de asemenea, că aproape două treimi dintre alegători nu susțin inițiativa.
68% dintre respondenţi ar fi dispusi să respingă adoptarea unei definiții mai riguroase a neutralităţii oficiale a ţării, propusă în plebiscitul iniţiat de Partidul Popular Elveţian (SVP), conform unui sondaj realizat de 20 Minuten şi Tamedia, publicat săptămâna precedentă. Numai 31% s-au exprimat în sprijinul propunerilor din referendumul privind „Păstrarea neutralităţii elveţiene”.
Un sondaj independent realizat de GFS Bern pentru postul de televiziune SRG a indicat că 63% dintre respondenți s-au exprimat împotriva propunerii, în timp ce 34% au fost în favoarea acesteia.
Cele două sondaje au arătat o rezistență în creștere în raport cu propunerea.
POLITICO a dialogat cu parlamentari elvețieni și specialiști privind ambele dimensiuni ale temei. Aceștia prezintă un referendum care pune în pericol identitatea și renumele Elveției pe scena internațională, precum și atractivitatea țării pentru mediul de afaceri, într-o perioadă caracterizată de schimbări în opinia privind securitatea.
Neutralitatea elvețienă își are rădăcinile adesea atribuite înfrângerii confederațiilor elvețieni în bătălia de la Marignano din 1515. Această realitate a fost recunoscută oficial de alte țări europene în 1815 și a fost consacrată în Constituție în 1848.
Elveţia a reușit să navigheze prin cele două războaie mondiale fără să se alinieze oficial la niciuna dintre faze, însă, potrivit lui Thomas Maissen, istoric elvețian și profesor la Universitatea din Heidelberg, există un prag la care o țară poate păstra neutralitate chiar și în mijlocul unor conflicte armate.
„În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, guvernul elveţian a dat dovadă de mult pragmatism: a declarat neutralitatea şi a încercat să o respecte pe cât posibil”, a spus el.
Totuși, țara s-a aflat înconjurată de forțele Axei după înfrângerea Franței în 1940. Nu existau alternative realiste, cu excepția susținerii efortului de război al Germaniei. În teorie, Elveţia rămânea neutră, însă toată lumea știa că, din punct de vedere economic, cel de-al Treilea Reich era sprijinit.
În ce măsură rămâne neutră Elveția?
Conceptul de neutralitate s-a transformat în timp. În 1990, Elveţia a participat la sancţiunile economice impuse Irakului, iar în 1996, s-a alăturat Parteneriatului pentru Pace al NATO.
Invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia şi escaladarea operaţiunilor hibride ale Moscovei pe teritoriul european au remodelat calculele de securitate ale Elveţiei şi au forţat-o să se confrunte cu ceea ce înseamnă neutralitatea în practică. Berna îşi consolidează apărarea, majorează cheltuielile militare şi îşi extinde cooperarea cu partenerii europeni.
O strategie de securitate elveţiană publicată la începutul acestei luni avertizează asupra unui peisaj de securitate „deteriorat drastic” şi solicită achiziţionarea de rachete cu rază lungă de acţiune şi drone.
2025 marchează începutul participării Bernei la anumite inițiative din cadrul Cooperării Structurate Permanente (PESCO) a Uniunii Europene, orientate spre domeniul apărării. În același timp, Elveţia a consolidat parteneriatul de lungă durată cu NATO, instaurând un dialog politic mai apropiat și depunând eforturi pentru a îmbunătăți capacitatea armatei sale de a colabora cu forțele aliate, în sectoare precum puterea aeriană, comunicațiile, spațiul și reziliența. Totuși, țara rămâne exclusă din cadrul alianț
Părțile care susțin inițiativa de neutralitate afirmă că această transformare a depășit deja limitele și că sancțiunile impuse Rusiei, în special, au subminat poziția tradițională a Elveției.
„Imaginea Elveţiei ca naţiune neutră a fost pătată”, a declarat Samuel Sommaruga, un medic care conduce o organizaţie ce susţine iniţiativa. „Ne-am aliniat unui bloc, am urmat Europa”, reproşează el.
Elveţia are mult de pierdut, susţine Sommaruga. „Neutralitatea permite asumarea unui rol de mediator. De asemenea, aduce stabilitate economică, ceea ce ajută la atragerea de capital”, argumentează susţinătorul iniţiativei.
Elveţia este, potrivit lui, susținută de o neutralitate care ar putea oferi protecție în situația unui conflict militar extins între NATO și Rusia.
„Dacă servim drept canal de dialog, nimeni nu va trage asupra mesagerului”, arată el.
Guvernul elveţian adoptă o poziție contrară: transformarea neutralității într-o prevedere constituțională strictă ar limita țara în exact momentul în care contextul său de securitate devine din ce în ce mai periculos.
Consiliul Federal nu a furnizat un răspuns la cererea de comentarii. Biroul lui Christoph Blocher a respins, de asemenea, să ofere o declarație.
Chiar dacă referendumul din acest weekend va fi respins, alegătorii elvețieni vor fi nevoiți să se ocupe de o altă problemă de natură neutralității. În noiembrie, li se va solicita să analizeze dacă normele Elveției privind exportul de armament rămân potrivite scopului sau dacă țara ar trebui să permită exportul către un grup de 25 de țări, în principal occidentale, chiar dacă acestea participă la un conflict în desfășurare. În cazul în care prop
COMENTARII / 0