Era Viktor Orban se încheie, UE se dezlănțuie din paralizie (El Pais)

Zece ani de funcționare a Consiliului European au fost marcați de un scenariu familiar de negocieri purtate cu Viktor Orbán.
Semnele distinctive ale acestui proces au inclus așteptări îndelungate ale diplomaților și oficialilor pentru a evalua poziția prim-ministrului ungar și a reacționa în consecință.
Înainte de a aborda subiecte precum sancțiunile împotriva Rusiei, sprijinul pentru Ucraina sau extinderea UE, era esențial să se estimeze impactul politic al discuțiilor cu Budapesta.

Cu o opoziție sistematică față de deciziile strategice de politică externă

a blocat practic Uniunea Europeană pe probleme fundamentale.
Ca rezultat, Europa s-a văzut obligată să se adapteze la presiunile constante exercitate de Orbán.
Însă această situație se schimbă astăzi, odată cu înfrângerea sa electorală și schimbarea guvernării, după cum remarcă ziarul spaniol El Pais.

Citește șiUE nu mai poate nega declinul lui Friedrich Merz. Cum arată cel mai pesimist scenariu pentru Bruxelles (Politico)

O schimbare de guvernare în Ungaria a avut loc, care dezactivează anumite blocaje instituționale în cadrul Uniunii Europene.
Mai exact, această schimbare permite reactivarea unor mecanisme importante.

• Au fost deblocate sancțiunile împotriva Rusiei;
• și împotriva coloniștilor israelieni;
• fondurile pentru Ucraina vor fi din nou disponibile;

De asemenea, această schimbare reîncepe dezbaterea pe tema reformării dreptului de veto în UE și a extinderii blocului comunitar.
Schimbarea guvernului ungar redeschide posibilitatea ca anumite decizii să fie luate în cadrul UE.

Péter Magyar a preluat puterea ca prim-ministru al Ungariei după ce partidul său, Tisza, a obținut victoria pe 12 aprilie, eveniment care a avut deja repercusiuni asupra UE. Victoria sa a fost întâmpinată cu entuziasm, în special datorită înfrângerii lui Viktor Orbán.
De asemenea, sosirea lui Magyar în funcție a reactivat, într-o oarecare măsură, mecanismul instituțional al UE, întrucât el, la fel ca fostul prim-ministru, aparține familiei politice a Partidului Popular European.

„Atmosfera s-a schimbat în multe întâlniri; există mai multă normalitate instituțională”

, afirmă un diplomat european.
În limbajul cotidian al Bruxelles-ului, acest lucru înseamnă că premierul ungar nu mai utilizează în mod constant dreptul de veto, după cum relatează sursa menționată.

Un calendar al transformării este în curs de desfășurare.

O privire asupra calendarului evenimentelor este suficientă pentru a înțelege situația. 23 aprilie a marcat un moment crucial, când Ungaria, aflată într-o perioadă de schimbare politică, a decis să nu mai obstrucționeze cel mai recent pachet de sancțiuni impuse de UE în legătură cu acțiunile Kremlinului în războiul împotriva Ucrainei. Acest pachet reprezintă al douăzecelea set de sancțiuni de la începutul conflictului la scară largă, care a izbucnit cu mai bine de patru ani în urmă.

Simultan, a fost acordat un împrumut european de 90 de miliarde de euro pentru a oferi o gură de oxigen financiară Kievului, o decizie care va ajuta la menținerea stabilității într-o țară aflată sub ocupație rusă și care are perspective de a deveni membră a UE.
Această inițiativă a avut o importanță deosebită pentru supraviețuirea economică a țării, fiind însă

blocată timp de săptămâni întregi

de către Viktor Orbán.

Instrumentul de presiune folosit de liderul ungar împotriva Bruxelles-ului și a administrației lui Volodimir Zelenski a fost chiar acel împrumut, care a demonstrat, de asemenea, capacitatea sa de a crea paralizie instituțională în sistem.

Se preconizează că anumite sume de bani vor fi deblocate din cadrul Fondului European pentru Pace (EPF), după cum afirmă diverse surse europene. Acest fond are drept scop rambursarea cheltuielilor militare efectuate de statele membre în sprijinul Ucrainei. Măsura vizează un mecanism financiar care fusese înghețat anterior.

Nu există declarații oficiale

și se așteaptă ca deblocarea acestor fonduri să aibă loc în urma anumitor înțelegeri. Budapesta fusese unul dintre obstacolele majore în calea implementării acestui mecanism de sprijin financiar.
În prezent, se estimează că tranșele de finanțare vor fi eliberate în viitorul apropiat.

Potrivit mai multor surse din cadrul Uniunii Europene, schimbarea recentă de guvernare din Ungaria a avut efect de catalizator asupra discuțiilor referitoare la extinderea spre est a UE, care vizează Ucraina, Moldova și națiunile din regiunea Balcanilor.

Un aspect relativ neglijat în dezbatere este acela că sfârșitul erei Viktor Orban ar putea diminua paralizia instituțională care afectează Uniunea Europeană, potrivit analiștilor de la El Pais.

Viktor Orban a constituit un obstacol major pentru politica europeană de susținere a Ucrainei, dar influența sa a depășit această problemă.
Au existat multiple consecințe ale prezenței sale pe scena politică, printre care și o chestiune foarte delicată, care a avut o rezolvare în perioada sa ca prim-ministru al Ungariei: la reuniunea recentă a Consiliului Afaceri Externe, care a avut loc după încheierea mandatului său, Ungaria și-a retras opoziția față de impunerea de sancțiuni coloniștilor israelieni care au avut un comportament violent.

Nu sunt cunoscute declarații directe

din partea sa pe această temă, dar se știe că Viktor Orban a fost un susținător important al lui Vladimir Putin din Rusia, Donald Trump din Statele Unite și Benjamin Netanyahu din Israel, în cadrul Uniunii Europene.

Într-o declarație recentă, noul ministru de Externe și viceprim-ministru, Anita Orbán, a garantat că UE nu va fi constrânsă prin vetoul ungar la adoptarea deciziilor.

„Vetoul nu va fi folosit ca instrument de presiune politică sau de șantaj în cadrul UE”

, a afirmat ea în fața Parlamentului ungar, unde drapelul UE flutură acum din nou după o perioadă de 14 ani de absență.
Budapesta ar putea totuși să respingă anumite decizii, însă șefa diplomației ungare a dat asigurări că acest lucru nu se va face cu scopul de a exercita presiuni.

Schimbări în peisajul european au fost semnalate odată cu recunoașterea, de către șefa diplomației ungare, a faptului că țara sa a funcționat, în repetate rânduri, ca un frână în procesul decizional la nivel european.

• Deja, anumite semne distinctive ale unei noi abordări au fost evidente, inclusiv prin dialogul purtat cu reprezentanții statelor membre UE.
• De asemenea, a avut loc o întrevedere cu reprezentantul diplomatic al Federației Ruse, scopul fiind să condamne ferm acțiunile Kremlinului.

În cursul ultimelor zile, această schimbare de perspectivă a fost evidențiată în cadrul unor declarații.

Ungaria a devenit „prea des un obstacol în calea luării deciziilor europene”

, a afirmat recent ministrul ungar de Externe.

Ungaria traversează o perioadă de transformare care demonstrează că trendul european nu este unul predeterminat spre regimuri autoritare. Această evoluție are un impact direct asupra distribuției puterii în cadrul instituțiilor de la Bruxelles. Potrivit lui Piotr Burs, cercetător la think tank-ul ECFR, „Schimbarea din Ungaria arată că Europa nu se află pe o cale inevitabilă spre autoritarism. Iar această schimbare se reflectă în echilibrul puterii de la Bruxelles”.

Este o realitate că Viktor Orban a realizat, într-o anumită măsură, ceea ce alții nu au îndrăznit să facă, asumându-se sarcini dificile. Impactul său asupra instituțiilor UE a fost unul considerabil. Potrivit unor opinii, „Într-un fel, Orban a făcut treaba murdară pentru unii”.

Schimbarea peisajului politic după retragerea lui Viktor Orbán a scos la iveală o realitate diferită: anumite țări membre se foloseau de veto-ul Ungariei ca o scuză pentru a nu-și asuma responsabilitatea și a-și exprima opiniile. Acest fenomen devine evident în diverse chestiuni, precum măsurile împotriva Israelului și extinderea UE, unde Franța își manifestă acum opoziția într-un mod mai direct.

Într-un fel, Orbán a făcut treaba murdară pentru unii

, afirmă un diplomat.

În acest moment crucial pentru Europa, schimbarea puterii în Ungaria are repercusiuni la nivelul întregii Uniuni Europene, în contextul în care războiul Rusiei împotriva Ucrainei se apropie de un nou prag temporal, cel de-al cincilea an de conflict, fără nicio perspectivă de încetare a ostilităților. Pe de altă parte, această situație se desfășoară pe fondul unei rivalități acute între Statele Unite și China, care are loc chiar în mijlocul Europei, dar și în plin divorț transatlantic, generat de

atacurile repetate ale lui Trump

la adresa proiectului comunitar european.

În urmă cu câteva zile, în cadrul unei ceremonii de premiere desfășurate la Aachen, Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene și fost prim-ministru al Italiei, a rostit un discurs în care a examinat starea actuală a Unii Europene cu o analiză detaliată.

Europa devine din ce în ce mai izolată

, a declarat el în mesajul său direct.
Ceremonia de premiere cu Premiul Charlemagne a avut loc într-o atmosferă solemnă .
În discursul său, Mario Draghi a avertizat cu privire la riscul ca Europa să devină un simplu spectator într-o lume structurată în jurul unor blocuri puternice din punct de vedere economic și tehnologic.
Joi trecute, aceste declarații au fost făcute publice.

În urma retragerii Viktor Orban, un nou val de discuții a izbucnit în cadrul Uniunii Europene cu privire la introducerea votului cu majoritate calificată.

Pentru ca un singur vot negativ să nu poată împiedica deciziile luate de majoritatea statelor membre

a afirmat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, cu câteva săptămâni în urmă.
Această dezbatere a fost reactivată ca urmare a impactului pe care retragerea sa îl are asupra procesului decizional în UE.

Schimbarea în discuție se confruntă cu dificultăți considerabile. Unanimitatea este o condiție esențială pentru a pune în aplicare această reformă amplă, care necesită abordări integrate și nu permite excepții pentru situații particulare. Procesul de reformare se va desfășura astfel într-un mod complet și echitabil.

Reformele sistemului decizional din UE nu sunt singurul subiect de discuție la Bruxelles.
UE a creat un anumit tip de „anticorp” politic și instituțional ca răspuns la blocajele politice prelungite din Ungaria, care au durat ani de zile.
Aceste evoluții au loc după o perioadă în care Ungaria a impus paralizia instituțională în cadrul UE.

Nu se discută doar despre această reformă a mecanismului decizional.

În prezent, se analizează modul în care UE a reușit să dezvolte acest răspuns instituțional și politic.

Reformele instituționale sunt necesare pentru a evita ca un singur stat membru să poată bloc deciziile întregii Uniuni Europene, conform Ursula von der Leyen.
O sursă de top din UE subliniază că experiența a demonstrat necesitatea unei acțiuni promptă și fermă împotriva abuzurilor statului de drept.

„Mai presus de toate, am învățat că trebuie să acționăm rapid și decisiv împotriva încălcărilor statului de drept. Și nu putem permite ca situații precum cea de la Budapesta să îl deterioreze”

,
menționează sursa, care adaugă:

„Această lecție nu va fi uitată”

.

În scopul de a limita situația, au fost stabilite anumite mecanisme, printre care se numără decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene din 2021 referitoare la Ungaria. Această decizie a stabilit că reglementările ungare în materie de imigrație erau în conflict cu articolul 2 al tratatelor, care se referă la statul de drept, independența puterii judecătorești și valorile de bază. Pe de altă parte, un alt mecanism important este cel de condiționalitate, care a fost consolidat în 2022. Acest mecanism oferă posibilitatea de a suspenda fondurile UE în cazul în care sunt identificate riscuri pentru bugetul sau statul de drept.

Ungaria se confruntă cu o situație financiară delicată, având aproximativ 18 miliarde de euro din fondurile Uniunii Europene blocate, potrivit Comisiei Europene.
Aceste fonduri sunt condiționate de implementarea unor reforme specifice, printre care se numără măsuri anticorupție și ajustări legislative.
Ungaria se află acum într-o negociere contra cronometru pentru a recupera aceste fonduri, îndeplinind cerințele UE.

În urma experienței acumulate, Uniunea Europeană a devenit capabilă să își adapteze mecanismul decizional pentru a fi mai suplu.

Se ajunge la concluzia că, în ciuda faptului că UE nu și-a schimbat sistemul decizional bazat pe unanimitate, a reușit să îl facă mai adaptabil.
Procesul decizional eficient este îngreunat de unanimitate, după cum declară Sophie in’t Veld.

Uniunea nu poate crește și rămâne ostatică a unanimității în domenii cheie

, a accentuat această politiciană liberală olandeză, care a activat vreme de mai mulți ani ca membru al Parlamentului European.

În realitate, abordarea obstrucționistă a lui Viktor Orbán a dus la apariția și dezvoltarea unor soluții alternative pentru progresul în cadrul UE. O astfel de soluție o reprezintă mecanismul de cooperare consolidată, care facilitează acțiunea în cadrul unor grupuri sau coaliții, permițând în același timp excluderea partenerilor care nu participă. Fostul Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, susține această abordare.

„A sosit momentul pentru crearea unei avangărzi federale formate din statele membre care doresc să procedeze într-o manieră mai avansată. Procedând astfel, am reușit să instituim Schengen și moneda unică”

, afirmă Josep Borrell, actualmente președinte al think tank-ului CIDOB.

Potrivit unei opinii exprimate de Josep Borrell și alte figuri politice proeminente, printre care și fostul președinte al Consiliului European, Enrico Letta, o posibilă soluție pentru consolidarea procesului decizional în cadrul Uniunii Europene ar implica crearea unei „Uniuni în cadrul Uniunii”, care să se bazeze pe o cooperare consolidată între statele membre cu caracteristici comune.

„Această Uniune în cadrul Uniunii ar putea fi stabilită printr-o combinație de cooperare consolidată cu o componență omogenă, susținută de un tratat instrumental care reglementează procesul decizional și garantează responsabilitatea democratică”

Această idee a fost prezentată recent într-un articol publicat în El Pais.

Pe fondul discuțiilor despre extinderea Uniunii Europene și potențiala integrare a Ucrainei, Moldovei și a națiunilor din Balcani, un aspect crucial iese în evidență. Centrul pentru Studii de Politici Europene (CEPS) subliniază că o extindere a UE, care să includă noi membri fără o revizuire a mecanismelor decizionale, ar putea rezulta într-o uniune mai extinsă, dar mai puțin eficientă și mai expusă la impasuri în domeniul politicii externe, avertizează Steven Blockmans.

În prezent, Comisia Europeană se orientează către implementarea unor mecanisme de protecție robuste în cadrul procesului decizional, care ar putea fi declanșate împotriva statelor membre care nu respectă regulile și a celor care sunt deja membre. Comisia Europeană consideră că aceste noi garanții ar trebui să fie mai eficiente și mai ușor de aplicat decât cele existente pentru a aborda încălcările statului de drept.

Nu există text în ghilimele

Aceste noi măsuri au scopul de a oferi o abordare mai directă și mai rapidă pentru a soluționa problemele legate de statul de drept, în comparație cu mecanismele actuale.