var ad = document.createElement(‘div’);
Identificatorul ad.id este setat la ‘AdSense’.
ad.className a fost setat la ‘AdSense’;
Citește șiRăzboiul care nu se vede: De ce propaganda și divizarea internă pot fi mai periculoase decât un atac militar clasic
Se atribuie proprietății display a elementului ad valoarea ‘block’.
ad.style.position = ‘absolute’;
Scriptul setează proprietatea top a stilului elementului ad la valoarea ‘-1px’.
The script assigns the value 1px to ad.style.height.
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3898003″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/este-acum-ori-niciodata-cat-de-pregatita-este-ue-sa-accepte-noi-membri-si-ce-tara-candidata-este-cea-mai-apropiata-de-aderare-3898003″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/ue”}
13 ani au trecut de la ultima admitere a unui nou stat în cadrul Uniunii Europene, iar din cauza tensiunilor geopolitice și a rivalității dintre marile puteri, presiunea asupra Bruxellesului pentru a redeschide frontierele crește. În ciuda eforturilor oficialilor europeni de a părea puternici și hotărâți în fața provocărilor aduse de președintele american Donald Trump, aceștia rămân incerti în privința unei posibile extinderi a UE, conform unei analize a Financial Times.
Pe când liderii țărilor candidate solicită o accelerare a procedurii de aderare, șefii de guvern ai Uniunea Europeană se îngrijorează că arhitectura blocului și alegătorii lor dubitori, din ce în ce mai impacificați și tulburi, nu vor putea susține integrarea noilor state membre.
În urma șocului generat de invazia Rusiei în Ucraina, extinderea Uniunii Europene a fost percepută ca o măsură de securitate, nu doar ca o alegere politică. După un deceniu în care nu s-a produs nicio schimbare în acest domeniu, se părea că UE ar adăuga în curând un nou membru.
Bruxellesul ar putea introduce o serie de modificări majore în procedura de aderare, ceea ce ar conduce la o integrare europeană în faze. În ciuda faptului că Muntenegru, Ucraina, Republica Moldova și Albania au realizat progrese semnificative, aceste schimbări ar putea influența modul în care se implementează procesul de aderare.
Țările candidate se îngrijorează că modificările propuse ar putea face procesul de aderare și mai dificil. Multe dintre ele renunță deja la implementarea unor reforme nepopulare sau dificile, deoarece nu mai au încredere în promisiunile din Bruxellesului, în timp ce oficialii europeni le reproșează liderilor că nu adoptă legislația esențială.
„Impact catastrofal”, dacă Europa nu va acționa la timp. Scenariul care trebuie „evitat cu orice preț”
Pe lângă Muntenegru și Albania, alte state din Balcanii de Vest care doresc să se alăture UE – Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina și Kosovo – au înregistrat progres foarte limitat în ultimii ani. În anumite situații, acestea au recedat.
Chiar și în fața dificultăților, există impresia că Uniunea Europeană trebuie să demonstreze clar că este pregătită să
Marta Kos, comisarul UE pentru extindere, crede cu procesul de aderare trebuie să evolueze. „Noi încă folosim metodologia care este aproape aceeași cu cea de acum 40 de ani.” Foto: Profimedia Images
Deda a avertizat că, dacă Europa nu intervine în timp util, consecințele vor fi catastrofale, afectând nu doar țările candidate, ci și Uniunea Europeană.
„Impact catastrofal, nu doar pentru țările candidate, ci și pentru UE”
În plus, el a declarat că credibilitatea UE va suferi atât la nivel intern, cât și la nivel global, iar acest scenariu trebuie evitat cu orice preț.
„Credibilitatea UE va fi afectată intern și la nivel global. Acel scenariu trebuie evitat cu orice preț.”
În un an după aderarea Cro
Acea retorică s-a schimbat odată cu transformarea Chinei într-o superputere și după ce Rusia a invadat Ucraina, iar Donald Trump s-a întors la putere în SUA.
Extinderea va susține Uniunea Europeană
„să concureze cu alte puteri globale majore”
.
Muntenegru a îndeplinit condițiile pentru peste jumătate din cele 33 de capitole de negociere privind aderarea. În luna iunie, Ucraina și Moldova au deschis primele lor capitole, iar Albania a început să închidă primele ei capitole.
În 2009, Islanda a depus o cerere de aderare, însă în 2015 a renunțat la procedură, iar în această lună va desfășura un referendum privind reînceperea negocierilor. De asemenea, Norvegia analizează posibilitatea de a se alătura Uniunii Europene.
„Extinderea nu mai este doar o cale pentru candidați să ne ajungă din urmă. Astăzi, este și o politică de securitate”, a spus Marta Kos, comisarul UE pentru extindere. „Este din ce în ce mai mult vorba despre cum putem noi, europenii, să lucrăm împreună în noile realități ale lumii în care trăim.”
Prin extindere, UE își „transformă arhitectura politică și de securitate pentru a crea o Europă capabilă să concureze cu alte puteri globale majore”.
Cel mai evident caz este cel al Ucraina: forțele sale se situează printre cele mai numeroase, bine înarmate și experimentate, după peste patru ani de război. Statele membre UE doresc ca Ucraina și armata sa să facă parte din echipa Europei, nu să rămână la periferie, furioasă că a fost abandonată de aliații ei.
„Suntem gata să adoptăm politicile europene, însă trebuie să obținem ceva din partea Europei”, a declarat președintele sârb Aleksandar Vucic.
Foto: Profimedia Images. Ucraina reprezintă o problemă complexă pentru Europa
Aceste avantaje apar, însă, și însoțite de o serie de efecte negative. Autoritățile europene admit că amploarea temerilor privind corupția, independența justiției și alte principii esențiale ale comunității îl poziționează pe Ucraina într-o situație în care statutul de candidat oficial la aderare nu ar fi fost oferit fără invazia Rusia.
Contradicția și solicitarea din partea Kiev ca procesul de aderare să fie accelerat, pentru ca anul viitor să poată deveni membru al Uniunii Europene în cadrul unui eventual acord de pace cu Rusia, au determinat Bruxelles să ia în considerare un nou program de extindere adaptat realităților de pe teren.
Un diplomat de rang înalt din UE a afirmat că Ucraina constituie o problemă deosebit de complexă.
„Nu poți aduce o țară cu 40 de milioane de oameni, care se află pe locul 104 pe lista globală a corupției, în UE. Ar fi o bătaie de joc la adresa întregului proiect.”
„Dar nici nu o poți lăsa în bătaia vântului. Toată lumea poate vedea că Ucraina va avea nevoie de ceva din partea noastră pentru a face lunga perioadă de așteptare pentru aderare mai ușor de digerat.”
Muntenegru ar putea să îndeplinească toate condițiile de aderare până la finalul anului.
În paralel cu dificultățile majore cu care se confruntă procesul de aderare al altor state din Balcanii de Vest, autoritățile europene consideră că evoluția obținută de Muntenegru ar putea servi drept exemplu pentru ceilalți candidați.
Conform declarațiilor premierului Micheal Martin din Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, Muntenegru ar putea încheia toate etapele negocierilor până la finalul anului.
Muntenegru a obținut progrese de top în procesul de aderare la Uniunea Europeană, depășind toate celelalte țări candidate. Foto: Profimedia Images
Martin a continuat, adresându-se publicației FT:
„Credem că putem să îi aducem într-un stadiu, mai mult or mai puțin, de genul: ‘Europa, este rândul tău. Lăsăm Muntenegru să ni se alăture sau nu?’”
„Dacă am putea aduce Muntenegru [în UE], ar fi un semn tangibil pentru toți ceilalți că procesul funcționează.”
Cu toate acestea, oficialii din Bruxelles sunt îngrijorați de naționalismul și rivalitățile, profund înrădăcinate în istoria acestei zone. O frontieră a UE, care separă Balcanii, ar putea genera diviziuni și conflicte etnice.
În ce măsură este Uniunea Europeană pregătită pentru extindere?
Indiferent dacă țările candidate se pregătesc să se alăture UE sau nu, rămâne totuși întrebarea: UE este pregătită să accepte noi membri?
Franța și Germania au prezentat inițial sugestii care propune un cadru de integrare progresivă, în care noile state membre ar beneficia în funcție de reformele pe care le adoptă, spre deosebire de sistemul actual, în care statutul de membru se obține integral doar la finalizarea întregului proces.
„Trebuie să evoluăm”, a spus și Kos. „Noi încă folosim metodologia care este aproape aceeași cu cea de acum 40 de ani, atunci când Spania și Portugalia s-au alăturat UE.”
Statele membre UE vor ca Ucraina și armata sa să facă parte din echipa Europei, nu să rămână la periferie, furioasă că a fost abandonată de aliații ei. Foto: Profimedia Images
Răspunsul țărilor candidate la noile sugestii a fost variat. Kiev a respins aproape în totalitate orice tip de compromis, în timp ce Belgrad a declarat că ar fi dispusă să accepte noile condiții.
Aleksandar Vucic, președintele Sârbiei, a declarat:
„Dați-ne granițe deschise, dați-ne piața unică, nu avem nevoie de altceva”
și a adăugat:
„Și pentru a primi aceste lucruri, suntem pregătiți să ne aliniem politicilor europene, dar trebuie să primim ceva de la Europa.”
„Nu vrem să ni se spună că trebuie să îndeplinim toate cerințele și apoi vom decide dacă îți vom da ceva sau nu.”
„Extinderea nu este un cadou. Este un examen”
Unii din autorități se îngrijorează că dialogurile referitoare la procedura de extindere ar putea întârzia mai mult intrarea în UE a statelor candidate actuale, într-o perioadă în care Uniunea Europeană nu mai poate tolera așteptarea.
Actualul proces „face exact ceea ce trebuie să facă: îi recompensează pe cei care își fac temele”, a spus Dimitar Keranov, cercetător din partea German Marshall Fund de la Berlin. „Extinderea nu este un cadou. Este un examen.”
Mai mulți experți, atât din interiorul UE, cât și din afara blocului comunitar, susțin că lunile rămase în 2026 vor constitui cele mai relevante din perspectiva extinderii în ultimii 20-30 de ani.
În cazul în care Muntenegru reușește să închidă ultimele capitole ale negocierilor, iar membrii UE se vor înțelege asupra reformelor ce trebuie puse în aplicare pentru ca o Uniune Europeană mai mare să funcționeze cât mai bine, atunci se va putea obține o alianță geopolitică mai solidă.
Bruxellesul ar putea să se încurce în dialogurile referitoare la modul în care ar trebui să fie și să se realizeze extinderea UE, iar statele care așteaptă aprobarea verde ar putea să-și piardă răbdarea.
Această circumstanță poate fi valorificată de adversarii continentului.
„În concluzie, dacă Europa nu este proactivă în Balcanii de Vest sau în vecinătatea ei, vor fi alții”, a declarat Martin
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0