Europa în stradă. The Guardian: nemulțumirea oamenilor pune la încercare supraviețuirea UE

Mesajul de avertizare provine de la experta în politică din Olanda, Catherine De Vries, și a fost inclus într-o analiză lansată de The Guardian în ziua de luni.

Numai sâmbătă, peste o sută de mii de francezi au ieșit în stradă, iar autoritățile au comunicat aproximativ o mie de arestări, în urma confruntărilor cu gaze lacrimogene și artificii în Paris. În Italia, sindicatele au anunțat o grevă generală pentru 30 octombrie, sub „Jos armele, sus salariile”.

Ce îi determină pe oameni să iasă în stradă

Citește șiExclusiv Alexandru Nazare nu exclude noi creșteri de taxe și impozite: „Nu îmi doresc, dar avem nevoie de sustenabilitate”

În Paris, Milano și Madrid, manifestanții împărtășesc aceeași anxietate privind viitorul și aceeași furie: autoritățile nu le oferă așteptările lor. Enumerarea include: locuințe inaccesibile, salarii stagnante, costul vieții în creștere continuă și școli închise.

Consecințele politice sunt deja vizibile. În Spania, votul este programat pentru 29 noiembrie, în cadrul alegerilor anticipate inițiate de Pedro Sánchez, după ce Partidul Popular, Vox și Junts au respins în Parlament decretele sale privind locuințele. Protestele s-au intensificat după ce o femeie de 87 de ani a fost evacuată din Madrid. În Franța, președintele va fi ales în aprilie, iar în Polonia, Italia și mai multe state mici vor merge la vot până la sfârșitul anului 2027.

„Dacă UE n-ar exista, ar trebui inventată”

„Dacă UE n-ar exista, europenii ar avea toate motivele s-o inventeze”, scrie De Vries. Cele 27 de state formează împreună o piață de 450 de milioane de oameni și o economie de aproape 19.000 de miliarde de euro, a treia din lume după SUA și China. Germania, cea mai mare, are 84 de milioane de locuitori și o economie de circa șase ori mai mică decât cea americană. Douăzeci dintre statele membre au sub 12 milioane de locuitori, mai puțin de jumătate din populația Shanghaiului.

Uniunea a reușit să se mențină în viață de fiecare dată, după Brexit, pandemie și criza energiei. Deciziile lente și compromisurile dificile, respinse de eurosceptici, fac ca această entitate să nu

Fondul de 2.000 de miliarde și prezența lui Le Pen

Testul imediat este bugetul UE pentru 2028-2034, de aproape 2.000 de miliarde de euro. Toată lumea vrea mai multă securitate și competitivitate, dar nimeni nu se înțelege cine plătește: Franța cere noi taxe la nivel european, alte state se opun. La summitul din 15-16 octombrie, Emmanuel Macron le-a cerut liderilor un acord până la Crăciun, avertizând că din ianuarie nu va mai exista spațiu politic. Cancelarul german Friedrich Merz a recunoscut că pozițiile sunt încă foarte departe.

Marine Le Pen nu mai discută despre retragerea din euro sau despre un referendum în stilul Brexit. Planul ei ar submina Uniunea internă, transformând-o într-o „Europă a națiunilor”. Lidera partidului de dreapta extremă a declarat că va diminua contribuția Franței la bugetul comunitar și a cerut liderilor UE să nu semneze niciun acord până la alegerile franceze.

Agenda este încărcată: o grevă generală în Italia pe 30 octombrie, un summit extraordinar dedicat bugetului la sfârșitul lui noiembrie, alegerile în Spania pe 29 noiembrie și un summit decisiv în decembrie.

Conform lui De Vries, nemulțumirea publică nu poate fi simplu negociată la Bruxelles. Francezii, italienii și spaniolii cer servicii publice eficiente, locuințe la prețuri accesibile, securitate economică și sentimentul că își controlează viitorul.