Procesul de evaluare a procurorilor în Republica Moldova, menit să purifice sistemul judiciar, a devenit din ce în ce mai contestat de societatea civilă. Motivul este că anumiți candidați, inițial respinși de experții internaționali, sunt ulterior validați de către Consiliul Superior al Procurorilor. Această situație a ridicat îngrijorări în rândul jurnaliștilor cu privire la eficacitatea procesului de evaluare în asigurarea unei justiții mai curate.
„Faptul că au plecat unul, doi, trei sau patru oameni, în sine, nu înseamnă că sistemul judiciar s-a îmbunătățit”
a declarat Alexandru Bot, expert în cadrul comunității WatchDog, pentru HotNews, subliniind rezultatele procesului de evaluare.
Citește șiDiana Şoşoacă a mers la Cotroceni să-i spună lui Nicușor Dan că nu îl recunoaşte ca preşedinte. „Trăiască regina!”
Un caz recent care a ridicat întrebări este decizia Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) în legătură cu evaluarea externă a procurorului Vasile Plevan, fost adjunct al Procuraturii Anticorupție. Comisia Vetting, responsabilă cu evaluarea externă, a recomandat de două ori ca acesta să nu fie promovat, însă membrii CSP au decis ulterior că Vasile Plevan îndeplinește condițiile pentru evaluarea externă.
Consiliul trebuie să se bazeze pe dovezi care confirmă în mod clar că subiectul evaluării nu corespunde cerințelor de integritate etică și/sau financiară. Acest standard de probă aplicat de CSP este mai înalt comparativ cu standardul „dubiilor serioase” aplicabil Comisiei de evaluare și presupune existența unor constatări bine fundamentate.
În urma unei examinări detaliate a informațiilor și documentelor disponibile, Consiliul a stabilit că raportul de reevaluare nu oferă motive suficiente pentru a justifica nepromovarea evaluării externe a procurorului Vasile Plevan și a decis, prin urmare, ca evaluarea acestuia să fie considerată pozitivă. Consiliul Superior al Procurorilor a explicat că „În urma examinării complete a informațiilor și documentelor disponibile, Consiliul a constatat că raportul de reevaluare nu conține suficiente elemente care să justifice nepromovarea evaluării externe de către procurorul Vasile Plevan și, în consecință, a decis promovarea evaluării acestuia”.
Procesul de apreciere a activității procurorilor și judecătorilor din Republica Moldova ridică numeroase întrebări. Evaluarea acestor profesioniști ai justiției este efectuată atât de experți internaționali, cât și de organismele interne ale țării. Însă, rezultatele acestei evaluări uneori variază considerabil, în funcție de entitatea care o realizează. Astfel, se întâmplă ca un anumit candidat să primească aviz negativ de la evaluatorii internaționali, dar să fie considerat eligibil de către organismele interne ale Republicii Moldova. Această realitate ridică semne de întrebare cu privire la uniformitatea și transparența procesului de evaluare.
În Republica Moldova, cadrul reformei a dat naștere la două mecanisme de evaluare separate. Pre-vettingul este procedura inițială care a avut ca scop evaluarea candidaților la poziții cheie în cadrul organelor de autoadministrare ale sistemului judiciar și al procuraturii, printre care Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor. Pe de altă parte, procesul de vetting implică o evaluare externă a judecătorilor și procurorilor care sunt deja în funcție. Deși deciziile luate de Comisia Pre-Vetting sunt definitive, rezultatele Comisiei Vetting sunt doar recomandări care necesită validarea organelor de autoadministrare.
Au existat critici vehemente, potrivit cărora schimbările în procuratură au fost compromise de către organismul decizional propriu, și anume Consiliul Superior al Procurorilor.
„Reforma procuraturii a fost îngropată chiar de propriul Consiliu Superior al Procurorilor”
Anunțul făcut de Consiliul Superior al Procurorilor cu privire la evaluarea externă pozitivă a lui Vasile Plevan a stârnit numeroase critici în rândul opiniei publice. Procedura de evaluare a fost considerată inutilă de multiple persoane, având în vedere că CSP a infirmat rezultatele Comisiei Vetting și a hotărât promovarea procurorului, în ciuda a două rapoarte consecutive care arătau că nu îndeplinește condițiile pentru promovare.
Alexandru Cozer, jurnalist la Jurnal TV, a exprimat opinii critice pe Facebook, afirmând că continuarea procesului nu mai are justificare, având în vedere că Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) nu ține cont de rapoartele comisiei de vetting.
Se consideră că rezultatul votului, care a înregistrat șase voturi pentru și patru împotrivă, demonstrează că avizul Comisiei Vetting a încetat să mai fie decisiv în cadrul procesului de reformă.
La o reacție critică a fost și jurnalista Lilia Burakovschi, care consideră că decizia luată de CSP reprezintă un compromis pentru reforma procuraturii.
Reforma procuraturii a fost puternic criticată de jurnalistul Burakovschi, care a afirmat:
„Încheiați acest circ cu vettingul procurorilor. Cu atât mai mult cu cât opinia membrilor comisiei de vetting nu interesează CSP. Reforma procuraturii a fost îngropată chiar de propriul Consiliu Superior al Procurorilor. Nu mai cheltuiți bani pe vetting. Sistemul a rezistat și nu-i pasă de toate eforturile reformei”
Într-o postare similară, jurnalistul Vitalie Călugăreanu a exprimat critici ferme la adresa deciziei Consiliului Superior al Procurorilor.
„ Rezistența s-a mutat din casta judecătorilor în cea a procurorilor. Băieții încearcă să se conserve în sistem cu ajutorul CSP-ului „reformat”. Deocamdată Președinția tace, iar din Parlament doar Radu Marian s-a declarat „dezamăgit”. Atât. În rest, tăcere la nivel politic”
În cadrul procesului de evaluare, o discrepanță financiară de 10.000 de euro a ridicat întrebări cu privire la transparența și corectitudinea procedurii de selecție a procurorilor și judecătorilor din Republica Moldova.
În anul 2023, decizia Comisiei Pre-vetting a avut ca rezultat excluderea lui Vasile Plevan din procesul de evaluare pentru poziția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor. Motivul acestei decizii a fost legat de incapacitatea acestuia de a justifica 10.000 de euro din veniturile familiei sale, fapt care a ridicat întrebări în rândul membrilor Comisiei.
În legătură cu acest caz, Plevan a menționat că fondurile provin de la mama soacrei sale care a lucrat în străinătate. Hotărârea Comisiei Pre-Vetting a fost atacată în fața Curții Supreme de Justiție, care nu i-a dat dreptate lui Plevan, dar a stabilit că „dubiile ridicate de Comisia de evaluare cu privire la neconformitatea candidatului Vasile Plevan cu criteriul de integritate financiară sunt neîntemeiate”, deoarece acesta nu a inclus în declarația sa anuală pentru 2020 un împrumut de 7 000 EUR (138 180 MDL) acordat de soacra sa în 2020.
În realitate, omiterea acestei datorii din declarația pentru 2020 nu a rezultat dintr-o intenție răuvoitoare, ci mai degrabă dintr-o neglijență din partea lui Vasile Plevan, care a rectificat această omisiune odată cu depunerea declarației pentru 2021, unde a fost inclusă respectiva datorie.
În cadrul procesului de evaluare, Procurorul Plevan a exprimat opinii critice, afirmând:
„Faptul că în comisie sunt membri internaționali nu înseamnă că aceasta are independența necesară”
Această declarație subliniază încertitudinea în ceea ce privește autonomia comisiei, în ciuda prezenței unor reprezentanți internaționali.
Vasile Plevan a oferit detalii suplimentare într-un interviu acordat HotNews, afirmând că decizia de respingere luată de Comisia de Vetting se datorează unui caz de viol al unei minore pe care l-a soluționat în 2016. La acea dată, Plevan era procuror în cadrul Procuraturii raionului Ialoveni. Ulterior, odată cu apariția unor noi dovezi care nu erau disponibile la momentul inițial al soluționării, Plevan însuși a inițiat redeschiderea dosarului.
Afirmația lui Plevan este clară: el a
„condus urmărirea penală, administrat probele noi și remis cauza în judecată”
.
Plevan adaugă că nu există decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) sau hotărâri judecătorești care să-l incrimineze pentru încălcarea legii.
În opinia lui Plevan, Comisia Vetting nu a descoperit nicio încălcare referitoare la activitatea sa în cadrul Procuraturii Anticorupție și nici neconformări privind integritatea financiară.
În urma analizei raportului de evaluare, se observă că dubii financiare au fost identificate în mai multe situații de către comisie, însă acestea nu au ajuns la un nivel care să împiedice promovarea.
În cazul meu, nu există astfel de dubii financiare, fapt pe care societatea ar trebui să îl știe.
Curtea Constituțională a stabilit în mod clar că raportul prezentat de Comisia de Evaluare are natura unei recomandări pentru Consiliul Superior al Procurorilor.
Unica autoritate constituțională care poate decide asupra carierei unui procuror este Consiliul Superior al Procurorilor
, a declarat acesta.
Potrivit lui Plevan, standardele care i-au fost aplicate au fost altele decât cele folosite în cadrul altor proceduri de evaluare similare. El consideră că această diferență este relevantă în cazul său.
Anumite persoane au reacționat nefavorabil la verticalitatea mea, potrivit spuselor lui Plevan.
„Au existat persoane cu funcții înalte care au declarat public că eu trebuie să fiu eliminat din sistem”
.
Plevan și-a exprimat opinia cu privire la independența unei comisii, afirmând că prezența unor membri internaționali nu garantează autonomia necesară.
În acest context, Plevan a menționat:
„Faptul că în comisie sunt membri internaționali nu înseamnă că aceasta are independența necesară. Aceasta este opinia mea”
.
Un expert în domeniul justiției a declarat că, deși anumite elemente negative au fost eliminate din sistem, acest lucru nu implică neapărat o îmbunătățire a sistemului în sine. Schimbarea nu este neapărat un indicator al progresului. Expert justiție a remarcat acest lucru într-un context în care se discută despre evoluția sistemului judiciar.
„Au plecat anumite elemente toxice din sistem, dar asta nu înseamnă că sistemul a devenit mai bun”
a afirmat expertul, subliniind că eliminarea unor elemente negative nu este suficientă pentru a concluziona că sistemul a devenit mai bun.
În cadrul unui interviu acordat publicației HotNews, Alexandru Bot, avocat și expert afiliat asociației WatchDog, și-a exprimat opinia că, deși evaluarea externă a reușit să elimine din sistem judecători și procurori cu un comportament discutabil, reforma nu a reușit să îndeplinească scopul său primordial, și anume consolidarea calității actului de justiție.
Potrivit lui Bot, prezența sa zilnică în instanțele de judecată îi permite să observe în detaliu funcționarea sistemului de justiție după mai mulți ani de evaluare și preselecție.
În urma evaluării activității sale ca avocat, Bot a exprimat opinia că anumite elemente negative au fost eliminate din sistem. Cu toate acestea, el consideră că eliminarea a unui număr mic de persoane nu este suficientă pentru a concluziona că sistemul în sine s-a îmbunătățit. Dimpotrivă, Bot a observat că unele persoane care au trecut cu succes prin procesul de evaluare pot avea o abordare diferită în ceea ce privește justiția, considerând că au suportat un proces dificil și, prin urmare, își permit să ofere soluții care nu sunt neapărat cele mai bune sau mai bine argumentate.
Procesul de evaluare a procurorilor pare să se concentreze pe verificarea integrității, însă aspectul competenței nu este supus acelorași standarde de verificare. Se evaluează integritatea procurorilor, dar se pare că evaluarea competenței acestora nu constituie o prioritate.
Reforma, concentrându-se în mare măsură pe analiza patrimoniului și a integrității financiare, a neglijat, potrivit avocatului, evaluarea competenței profesionale și a calității soluțiilor emise de judecători și procurori.
Avocatul afirmă că sistemul de justiție este afectat nu numai de probleme legate de integritate, ci și de o criză de calitate. În fața instanței, cetățeanul nu dorește doar să aibă certitudinea că judecătorul și-a declarat corect averea, ci mai ales să i se facă dreptate.
Cu cât poți explica mai coerent și mai convingător proveniența averii tale, cu atât ai șanse mai mari să promovezi vettingul. Dacă ai competența profesională necesară pentru a fi un judecător bun sau un procuror bun, aceasta nu este întrebarea principală la această etapă
, declară avocatul, subliniind că integritatea financiară și etică nu ar trebui să fie singurele criterii de evaluare.
Reforma este încă incompletă, potrivit lui Alexandru Bot, care identifică o restanță majoră: neanalizarea dosarelor considerate abuzive în timpul perioadei de „stat capturat”, adică intervalul 2016-2019, când Vlad Plahotniuc deținea puterea. Consecințele acestei situații sunt încă resimțite în prezent, afirmă el.
Se consideră că mecanismul de evaluare a procurorilor și judecătorilor din Republica Moldova este profund viciat. Bot a declarat că „statul controlat era construit pe baza unor anchete fabricate și a unor abuzuri comise de judecători și procurori”, însă aceste aspecte nu au făcut obiectul unor investigații ulterioare. Dimpotrivă, numeroase dosare au continuat să aibă același impact negativ și după acel moment. Decizia Consiliului Superior al Procurorilor în cazul Vasile Plevan poate fi contestată în fața Curții Supreme de Justiție. În urma deciziei sale, Comisia Vetting va prezenta în curând argumentele care au stat la baza acesteia. Deși am încercat să discutăm direct cu anumi membri ai acestei comisii, ei au refuzat să ofere comentarii, precizând că orice comunicare oficială se va face doar la nivelul instituției în ansamblu.
Comisia de Evaluare a Procurorilor are nouă membri, experți de nivel internațional și național, care au rolul de a verifica integritatea etică și financiară a procurorilor.
COMENTARII / 0