În urma consultării unui acord de recunoaștere a vinovăției de către G4Media.ro, se constată că anul trecut a fost înregistrat un document pertinent pe rolul Tribunalului București, care detaliază amploarea unui fenomen de corupție semnalat în cadrul Direcției Generale de Arhitectură Peisagistică și Monumente de For Public (DGAPMFP) în anul 2021, această instituție fiind subordonată Primăriei Generale a Municipiului București.
Continuarea articolului este prezentată în fragmentele următoare.
Fostul director al instituției, Victor Emanuel Picu, un liberal, a fost condamnat la închisoare cu executare într-unul din cele două dosare DNA în care a fost trimis în judecată, fiind vorba despre infracțiuni comise în perioada în care a deținut funcția de director.
Citește șiTrump spune că l-a convins pe Zelenski să reducă atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești
Nu sunt informații suplimentare disponibile.
În perioada mandatului său, Victor Emanuel Picu, fostul director al instituției și liberal, a comis infracțiuni care au făcut obiectul a două dosare DNA; el a fost deja condamnat cu executare într-unul dintre acestea.
Potrivit informațiilor disponibile, poza prezentată are ca sursă Facebook și anume profilul utilizatorului Victor Emanuel Picu.
În urma investigațiilor, s-a descoperit că procesul de selecție a personalului era manipulat printr-o procedură generalizată de către director, care desemna anumite posturi pentru persoane recomandate. Condițiile de participare la concurs erau personalizate în funcție de CV-ul candidaților favorizați, care primeau în avans subiectele probei scrise. Ulterior, acești candidați erau detașați, posturile de la Direcție servind drept trambulină pentru accesul la funcții mai ofertanțe.
O persoană care a obținut victoria într-unul dintre aceste concursuri a postat un mesaj plin de aroganță pe o platformă de socializare, după ce și-a asigurat un post temporar la această Direcție, afirmând:
”M-au intrebat daca nu vreau sa raman aici, in loc sa plec la MAE. Era sa le zic ca e buna asta, funny chiar”
Mesajul a fost adresat soțului ei, care era deja la curent cu situația, și lăsa să se înțeleagă că decizia de a rămâne în funcție era una tentantă.
În urma analizei celor 131 de pagini ale deciziei din acordul de recunoaștere a vinovăției, semnat de Luminița Cristina Cristea, responsabilă cu Resursele Umane la Direcție, rezultă că acordul, care a primit aprobarea instanței în decembrie 2025 și a fost consultat de G4Media.ro, arată că toți erau la curent și implicați în manipularea concursurilor.
Se menționează că directorul deținea o poziție dominantă incontestabilă, iar angajații subordonați, deși erau surprinși de fenomenul la care erau martori, depuneau eforturi pentru a asigura desfășurarea evenimentelor conform cerințelor.
”toți știau” și participau la trucarea concursurilor
reiese din document, iar acordul confirmă rolul directorului și al subordonaților săi în acest proces.
O scrisoare internă, trimisă de o angajată împotriva regulilor, dezvăluie starea de neliniște a unei persoane implicate într-un proces necurat, care se temea că un candidat la un concurs organizat, favorit al directorului, s-ar fi putut califica în locul său.
În cadrul acestor situații, Luminița Cristina Cristea are mai multe trimiteri în judecată și acorduri de recunoaștere a vinovăției pe rolul instanțelor.
G4Media.ro a selectat discuții relevante din cel al acesteia, inclusiv contextul în care au fost redactate, unele fiind descrise chiar de procurorul de caz.
Mesajele au fost redate exact cum au fost scrise de către cei implicați.
În perioada 18-19 octombrie 2021, înainte de organizarea unui concurs, au avut loc conversații între bărbatul care se ocupa de trucarea procedurii și soția sa, care era așteptată să câștige și ulterior să fie detașată la o ambasadă. 18-19 octombrie 2021 este perioada în care au fost înregistrate aceste discuții. În urma transcrierii din dosarul penal, rezultă că soția îi atribuise soțului său un număr de telefon cu denumirea ”My beloved husband ❤️”.
În urma unei conversații, soțul a menționat că respectiva funcție a fost deja anunțată oficial.
Soția i-a răspuns că ar trebui să discute cu superiorul direct.
În continuare, soțul a precizat că singurul lucru important este ca totul să fie în ordine legală și să existe posibilitatea detașării în perioada de probă.
Drept urmare, soția a afirmat că și-a pregătit materialele de studiu, peste 1000 de pagini, și că deja se simte demoralizată, având deja codul administrativ și masterul planului de turism**, care are 400 de pagini.
Soțul a sfătuit-o să rămână calmă, deoarece este convins că totul se va rezolva.
Soția a răspuns că nu se poate abține să nu încerce ceea ce îi sugerează soțul.
În final, soțul a afirmat că nu crede că soția va trebui să încerce prea mult, deoarece postul a fost creat cu un anumit scop.
În urma examinării mesajelor, procurorul a stabilit că în luna noiembrie 2021 a avut loc un concurs pentru postul de inspector de specialitate IA (S) poziția 41 la DGAPMFP, concurs care a fost organizat cu scopul de a-i asigura o funcție lui ######### #######. Se pare că scopul era acela de a-i oferi o oportunitate de angajare, după cum reiese din mesajele care sugerează că această persoană intenționa să ocupe postul și ulterior să solicite detașarea, cu condiția ca acest lucru să fie posibil din punct de vedere legal și în perioada de probă.
În perioada 2-8 noiembrie 2021, au avut loc conversații între aceiași indivizi, care, în paralel, explorau o alternativă, și anume angajarea la o altă instituție cu scopul de a fi detașați ulterior la o ambasadă.
Conversațiile dintre cei doi se referă la un proces de selecție în cadrul AMPT (Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic), instituție subordonată Primăriei Generale.
Soțul: Am contactat acum AMPT și rezultă că există încă o persoană înscrisă în procesul de selecție.
Soția: Sper să fie în regulă, doar vorbește cu directorul.
Soțul planifică să aibă o discuție în zilele următoare, deoarece perioada de evaluare a dosarelor se încheie pe 4 a lunii.
Soția își exprimă dorința de a-i reaminti celuilalt să-i respingă dosarul.
Aceasta dorește, de asemenea, să-l întrebe dacă este posibil să realizeze un CV care să-i permită încadrarea pe o perioadă de 3 ani,
menționând că ea are deja 6 ani de experiență și că această diferență este foarte importantă.
În cadrul anchetei, procurorul a stabilit că ######### ####### a menținut legături cu personalul din cadrul DGAPMFP și a reacționat prompt atunci când a aflat că un alt candidat s-a înscris în concurs, căutând soluții pentru eliminarea concurenței, inclusiv prin discuții cu soțul său, referitoare la respingerea dosarului celui care concurrează.
Conversația dintre cei doi se încheie cu o exprimare a bucuriei soțului, care îi urează fericire soției sale, după ce aceasta a aflat că va obține succesul în urma concursului.
Ce ma bucur ca ești fericita!
În replică, soția își exprimă nerăbdarea de a primi confirmarea oficială a rezultatelor și de a împărtăși vestea cu ambasadoarea.
abia aștept sa se oficializeze tot procesul și sa ii dai vestea buna ambasadoarei
Soțul își exprimă încrederea că ambasadoarea este foarte interesată de răspunsul soției sale.
Sunt sigur ca abia așteaptă răspunsul tau
Soția îi confirmă soțului că și ea împărtășește aceeași opinie și menționează că are o întâlnire planificată pentru seara respectivă.
Si eu cred asta! Am treaba diseara
În jurul orei 11.00, procurorul de caz a avut o discuție cu soțul său, din care a reieșit că cei doi erau convinși că ea avea să obțină victoria în concurs și că ulterior avea să fie detașată. Acest fapt duce la concluzia certă că respectivul concurs nu era decât o formalitate.
În perioada 9-18 noiembrie 2021, un cuplu a purtat o conversație, după ce unul dintre ei a câștigat un concurs, exprimându-și următoarele gânduri:
Soția a menționat că a informat o persoană despre rezultatul pozitiv și că aceasta a fost foarte bucuroasă, adăugând că a fost întrebată dacă dorește să rămână în locul respectiv, în loc de a se deplasa la MAE.
Inițial, aceasta a fost pe punctul de a răspunde afirmativ, considerând situația distractivă, însă a optat pentru a declara că, deși activitatea îi place foarte mult, a acceptat deja o ofertă de a pleca.
Înregistrările unei conversații dintre angajații Direcției din data de 3 martie 2021, au loc înainte de desfășurarea unui alt concurs.
Discuția dintre angajați a scos la iveală următoarele aspecte: unul dintre angajați l-a întrebat pe director dacă are pe cineva care să poată îndeplini rolul de jurist, având în vedere că nu doresc să se trezească cu o persoană care nu se încadrează în condițiile necesare.
Angajat 1: Intreaba l (pe director n.r.) daca are pe cineva pt jurist Ca ne trezim ca aduce vreunul si nu se încadrează In conditii
În urma acestui schimb de informații, un alt angajat a menționat că a discutat deja cu directorul și a primit asigurări că are pe cineva în vedere pentru acest post, însă a ridicat și chestiunea condițiilor necesare pentru candidatura, insistând asupra importanței vechimii în specialitate, a experienței profesionale și a diplomelor de specializare.
Angajat 2: am vorbit și a zis ca are pe cineva și i am zis de condiții si a zis ca m ce ar trebui sa i ceara si i am zis vechimea în specialitate, munca, diploma, specializari
Se pare că aceste condiții urmează să fie stabilite în funcție de cerințele și așteptările celor implicați, după cum a sugerat unul dintre angajați, în urma discuției purtate anterior.
Angajat 1: In functie de asta facem si noi conditiile
În cadrul unor conversații purtate între angajații unei direcții, pe 6 aprilie 2021, s-a discutat despre perioada de înscriere și despre procedura de evaluare a candidaților.
Veronica a fost menționată ca fiind o persoană recomandată.
Un angajat a menționat că la Macovei nu rezultă o vechime de 5 ani și și-a exprimat speranța că acest aspect poate fi eliminat în urma evaluării scrise.
Un alt angajat a ridicat întrebarea dacă o anumită persoană, #######, poate fi respinsă pe baza dosarului său.
Răspunsul a fost unul evaziv, sugerând că decizia va fi luată ulterior.
În continuare, s-a discutat despre posibilitatea de a oferi subiectele unor candidați, unul dintre angajați sugerând că acest lucru ar putea ajuta pe ######## să treacă.
Sper ca ăsta nu i a dat si aleia subiectele
și
Ăla se cam uită pe tel. E bătut în cap
au fost două afirmații făcute în cadrul acestei conversații.
Angajații au menționat că vor căuta subiecte de la instituții publice, deoarece este posibil ca unele cunoștințe să nu fie prea bine cunoscute de către controlul intern.
Comunicații între membrii unei anumite comisii de evaluare și colegii acestora au avut loc 13 aprilie 2021. În cadrul procesului de selecție, pe lângă candidatul favorit, s-a înscris și un alt participant:
Veronica a fost menționată într-o conversație privată între angajați.
Un angajat a exprimat îngrijorarea că aceasta ar putea fi favorizată.
”Sper ca ăsta nu i a dat si aleia subiectele”
a spus unul dintre angajați, sugerând că ar putea exista o tentativă de fraudare.
Un alt angajat a răspuns:
”Ăla se cam uită pe tel. E bătut în cap”
.
Discuția a continuat cu detalii despre procesul de evaluare și despre directorul instituției.
Se menționează că Veronica este o persoană influentă, fiind asociată cu directorul.
Angajații au discutat despre posibilitatea ca unele persoane să primească subiectele în avans.
În perioada 20-28 iulie 2021, au avut loc conversații între angajații unei direcții, în scopul pregătirii unui nou concurs, după cum reiese din înregistrările Whatsapp.
Discuțiile dintre angajați au avut loc pe Whatsapp și au scos la iveală trucarea unor concursuri la o instituție subordonată Primăriei Generale.
”Sper ca ăsta nu i a dat si aleia subiectele”
și
”Ăla se cam uită pe tel. E bătut în cap”
sunt două dintre mesajele care au fost schimbate între angajați.
Unul dintre angajați a sugerat ca un candidat, Steriopol, să fie angajat și apoi detașat, după ce a fost înscris la un concurs de peisagistică.
Un alt angajat a numit această idee o ”casă de nebuni”.
În timpul examenului, unul dintre angajați a observat că Steriopol se uită pe telefon și a comentat că acesta ”e bătut în cap”.
Lista acuzațiilor și a discuțiilor dintre angajații implicați include:
La data de 13 octombrie 2021, un grup de angajați ai unei direcții a avut o conversație, după primirea unei instrucțiuni privind desfășurarea unui concurs pentru ocuparea unui post de către o singură persoană.
Într-o conversație privată, doi angajați au discutat despre calificările unui candidat, menționând că acesta are o specializare în limba și literatura română și că în prezent ocupă funcția de consilier al viceprimarului.
Unul dintre angajați a întrebat despre vechimea acestuia, la care celălalt a răspuns că are 6 ani de experiență ca director educațional la o școală de gramatică.
De asemenea, a menționat că persoana respectivă este născută în 90 și că își dorește să o angajeze pentru promovarea turistică a Bucureștiului, afirmând:
Am întrebat. O angajăm.
Înainte de a lua o decizie, unul dintre angajați a sugerat să verifice dacă este cazul să o angajeze sau să scoată postul la concurs, întrebându-l pe celălalt dacă ar trebui să-l întrebe pe candidat despre posibilitatea de a fi angajat direct.
Celălalt angajat a răspuns că a discutat deja cu acesta și că urmează să o angajeze.
La data de 19 decembrie 2025, o decizie de recunoaștere a vinovăției a stabilit că Luminița Cristina Cristea va ispăși o pedeapsă de 3 ani de închisoare, cu executarea suspendată, din cauza a nouă acuzații conexe, printre care se numără complicitatea la acte de abuz de putere în care funcționarii publici obțineau avantaje pentru ei sau pentru alții, complicitatea la utilizarea abuzivă a informațiilor confidențiale pentru a obține avantaje personale sau pentru terțe părți, precum și instigarea la falsuri intelectuale și la întocmirea de documente false sub semnătură privată. Decizia inițială a fost atacată, iar cazul a fost deferit
Curții de Apel București
pentru soluționare.
În cadrul unui dosar instrumentat de DNA, Victor Emanuel Picu, fostul director, și anumiți subordonați ai săi din perioada în care a condus Direcția, inclusiv Cristea, urmează să fie judecați pentru procedurile ilegale de angajare practicate în cadrul instituției.
Pe de altă parte, mai mulți angajați au încheiat acorduri de recunoaștere a propriei vinovății.
La începutul acestei luni, un complet de judecată de la Curtea de Apel București a considerat că faptele infracționale comise la această direcție sunt extrem de grave, iar în urma procesului, a decis să impună pedepse cu executare, o decizie care constituie o raritate în cazul sentințelor recente din dosarele de corupție.
În unul dintre cele două dosare finalizate cu rechizitoriu, Curtea de Apel București a apreciat gravitatea faptelor și a aplicat pedepse cu executare.
Condamnările au fost pronunțate pentru mai multe persoane implicate într-un caz, printre care se numără și Stelian Dorel Țoancă, care a primit o pedeapsă de 3 ani și 2 luni de închisoare în regim de detenție.
De asemenea, un primar din județul Dâmbovița a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani și 8 luni de închisoare în regim de detenție, în timp ce secretarul general al comunei respective a primit o pedeapsă de 3 ani și 6 luni de închisoare în regim de detenție, iar Picu a fost condamnat la 3 ani și 2 luni de închisoare în regim de detenție.
Pe de altă parte, Mariana Radu, care la momentul faptelor era angajată în cadrul compartimentului de resurse umane, a primit o pedeapsă de 2 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare.
Valentina Țoancă, o altă angajată a Direcției, a fost condamnată la o pedeapsă de 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare, în timp ce Luminița Cristina Cristea a primit o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu suspendare.
Picu a mai îndeplinit rolul de conducător al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă înainte de a fi desemnat în fruntea Direcției Generale de Arhitectură Peisagistică și Monumente de For Public.
În cursul anului 2020, în perioada exercitării mandatului, Picu a fost depistat conducând un vehicul sub influența alcoolului, drept care a fost înlăturat din funcție de către premierul Victor Orban, aflat în exercițiul mandatului la acea vreme.
În urma acestui incident, a fost încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției, care a implicat achitarea unei amende penale în valoare de 8.000 de lei.
COMENTARII / 0